Poezii despre siguranță, pagina 5
Ochii știu să mintă
Brutal cădem în plasa siguranței,
Bazându-ne pe inexistența contestației,
Și vedem doar o latură a lumii,
De unde știm că nu suntem noi nebunii?
Suntem prea siguri pe ce ne spun ochii,
Convinge-mă discutând cu orbii,
Fiind nevăzător de alte direcții,
Este normal să nu ai obiecții.
La fel ca tine pot trăi și eu,
Și poate să îmi spună și un zeu,
Ca pădurea din față este verde,
Dar daltonistul din mine tot roșu o vede.
Cine m-ar putea trezi la realitate?
Toți sunt daltoniști, deci am dreptate?
O să trăiesc îndrăgostit de roșul pădurii,
Și tu o viață crezând gura mea, sau a lumii.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (mai 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vecinatatea destăinuirilor
Ceața s-a ridicat,
de pe eventualitate,
și vârfurile strigă
bucuriile simple.
Orașul este o oglindă
atentă, pentru că vrea să știe tot.
Ideile au ferestrele deschise
și cuvintele stau cu coatele pe pervazuri.
Parcă aș trăi într-o grenadă,
căreia i s-a scos cuiul de siguranță,
în vecinătatea destăinuirilor.
Trecerea prin denumiri
este o întârziere, o siluire.
Privirea pipăie înțelesul
și răbdarea trimite înainte o furtună
de încercare.
Așa poți cunoaște o zi,
care ți se cuvine, ajunsă
în altă parte.
Renunțarea este sinonimă cu orice,
[...] Citește tot
poezie de T. Constantin Georgescu
Adăugat de T. Constantin Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alungirea
eu trăiesc într-un viitor mai ușor
care deja... a trecut... a trecut...
te privesc dinspre sâmbure
cum te-aș privi dinspre fruct
în siguranța secundei tăcute îți muști
buzele - până la sângele meu
important e că te dezvolți pe înalt
fără mime. soarta ne-o merităm:
tată și fiu natural în infern (?!) în
doctrina jalnică a timpilor scurți
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai întâi, siguranța ta
Căprioara ignoră mireasma ierbii
Când lupul se aține-aproape,
Iar ariciul, prudent, își ridică țepii
Ochind o vizuină ca să scape.
Nurcile nu-ți vor spune nicidecum
Unde dorm sau unde-și au culcușul protector,
Iar linxul va gândi atent unde și cum,
La-înghesuială, va face saltul salvator.
Când șoarecii aud al buhei fâșâit
Rămân ascunși și-i trag ochioasei clampa,
Iar licuriciul scapără-un chibrit
Și își aprinde-îndată lampa.
poezie de Arthur Guiterman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
pornesc televizorul și
beau în cinstea urii tale
trag în știrile cu noi
acum cât
iubirea nu are pancarte
ești ușor de ținut
chiar și cu gloanțe în tine
nu promiți să între lumina vreodată
sa trântim soarele
amândoi
doar doar
om muri în aceeași beznă
ai dreptate
focul ne va răscumpăra cu siguranță
însă priveliștea noastră nu e de vânzare
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacientul
Pacientul a stat treaz toată noaptea,
circa o sută de ani, vorbind incoerent,
având halucinații, avea două căi, prima,
zborul păsării, viață scurtă și fără urme pe cerul imens,
a doua, târâșul șarpelui, viață în umbră și lungă, urme de neșters,
a ales mersul nesigur al profesorului. Când de copil,
când de om beat, când fericit, când întortocheat,
urma o lasă apoi singur o spulberă, învață de la șarpe
taina tăcerii s-o cumpere, învață de la pasăre
siguranța în golul deschis, a ales viața de profesor,
când pasăre fericită, când șarpe trist.
poezie de Boriis Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În nici un fel de calendar
Această viață nu-mi aparține
Renunță la dorința de-a avea ceea ce au alții.
În acest fel vei în siguranță.
"Unde, unde pot fi la adăpost?" întrebi tu.
Aceasta nu-i o zi pentru a pune întrebări,
În nici un fel de calendar.
Această zi este conștientă de ea însăși.
Această zi este o iubită, pâine, duioșie,
Mai manifestă decât o pot spune vorbele.
Gândurile iau formă din cuvinte,
Dar lumina zilei este dincolo și înainte
De gândire și de imaginație.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste din priviri
Dacă mâine nu ne vom mai privi-n ochii
Nu uita că numai cu cel cu care ești compatibil sufletește
Poți comunica fără cuvinte
Poți trăi poezia în doi
Poți fi chiar tu poezia,
Dar nu uita că atunci când te vei retrage din poezia mea
Cu siguranță vei opri receptorul meu din persoana ta,
Dar nu poți opri trăirile cititorului meu
Așadar mă adresez întregii lumi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transplant de stea
Mergeam să nasc ecuatorul
pe sub ramuri înnegrite, de mărgean
și singur, mă credeam în siguranță,
dar nu mă amăgeam:
se acopereau rechinii, doar schelete,
cu un nisip de verde de smaragd
din dor de ieri și rău de mare
și albi, de stafii de meduze
umblate sub cocori. Migram.
Migram pândit, născând ecuator,
în peștera cu stâlpii de topaz,
cu trup de inimă,
de stea.
poezie de Vasile Durloi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucruri ascunse
De stăm să medităm în treacăt,
Omul ascunde multe sub un lacăt,
O siguranță vrea să aibă-n minte,
Deși nimic nu duce în morminte.
Imaginea-i impune o prestanță,
În jurul lui observă ignoranță,
Intimitatea nu-i stă în cuvinte,
Romantic este, dar nu se dezminte.
Misterul conștiinței stă pitit în gând,
Posesiv, discerne ca omul flămând,
Iar gura poate încuia cu cheia,
Până rezolvarea aprinde scânteia.
poezie de Viorica Pop
Adăugat de Alexandra Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre siguranță? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre siguranță, adresa este: