diamante şi iubire

Dialog între inimi

Văd că de ceva vreme
te-ai rătăcit prin inima mea...
Acum eu trebuie să mă caut
pe mine prin inima ta...
Cred că inimile s-au îndrăgostit între ele...
Vreau să nu moară niciodată,
trebuie să nu se despărtă niciodată...
Să explorăm veşnicia împreună!
La capătul braţelor celor doi îndrăgostiţi,
iubirea se naşte ca un curcubeu
dintr-o pictură orientală de unde
nu lipseşte un pat de petale şi chiar
lumânări aprinse ce ard multicolor,
aşa cum mii de diamante
îţi împodobesc inima, iar iubirea
ţi se împrăştie în sânge...

poezie de Eugenia Calancea (3 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitei

Într-un colţ uitat de crâng
Cugetele se răsfrâng
Şi ca frunze adie în vânt,
Risipind raze de-argint,
Peste trupul diafan,
Buza dulce, de mărgean
Şi aştept s-aud din nou
Mătăsosul tău ecou
Şi şoptirile dintâi,
Vis albastru, să-mi revii!
Vremea treacă nesfârşit
Şi în ritmul netrăit
Calce pasul lungi poteci
Şi cum clipele se scurg,
De prin zori până-n amurg,
Să culeg un diamant
Din abisuri de neant
Şi sfinţitul meu topaz
De iubire şi extaz!

poezie de Ştefan Ciuculescu din Cuget nemuritor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darurile primăverii

Mi-au înflorit magnolii în suflet,
negrul gândurilor pierzându-se
în depărtări şi s-a spulberat
precum colbul depus pe-o ladă de zestre.

Bobocii coloraţi în mov şi alb
stau să-şi impună existenţa
în natura vieţii,
razele de soare mângâindu-le
cămaşa ce aşteaptă să se destrame
în petale pline cu iubire.

Magnolia este magnifică,
dar parfumul e ca un diamant strălucitor
cu cele mai multe carate,
ce dă o intimitate iubiţilor profunzi.

Frumuseţe, culoare, iubire sălbatică,
captivantă, când o priveşti parcă....
ai avea nişte gânduri ascunse;

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Mândru din Aproape de cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valurile vieţii

(Lelianei Rogojinaru)

Valurile vieţii trec în depărtări
Şi cu ochii-n lacrimi, mama-i uneori.
Pe obraji de sticlă, curg mărgăritare
Şi Măicuţei Sfinte, îi cere iertare.

Tânără fecioară, îşi dorea băiat,
Căci femeii-n lume-a suferi i-e dat,
Dar a fost să fie, fiică să se nască,
S-o păstreze-n suflet şi să o iubească.

Chipul ei de zână ţeasă la ferestre
Odă mulţumirii, ie de poveste –
Părul de castană, ochi de diamant,
Voce de izvoare, în păduri de jad.

Mulţumesc măicuţă, te sărut cu drag!
Lacrimi curg şiroaie pe-al iubirii prag...
Oh, Maică Maie, ţie-ţi mulţumesc,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am văzut cerul sărutând pământul

Am văzut cerul sărutând pământul
şi pământul visând...

Roua de azi noapte – prima rouă
i-a spălat obrajii verde buratec...
rădăcinile, arămii sunt grele
de focul ce le străbate venele...

Am văzut primăvara râzând!
desculţă, floarea de păpădie întrecându-se
cu lumina de aur a grâuşorului
ispiteşte ochiul, scăldându-se
în baia aceasta virgină
răcorindu-se...

Am văzut cerul sărutând pământul!
cristalele albe căzute discret
s-au aşezat pe noile veşminte ţesute
în taină cu florile de safir...
diamantele de rouă – ofranda unei iubiri tainice

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Olariu din din vol."Şoapte înscrise pe frunze" (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc cu sufletul curat

În luciul apei pe înserat
Se oglindeşte aurie Luna
În apa mării ea a înotat
E ritualul ei dintotdeauna

Mirifică căldură glacială
Veghează tainic somnul
Dăruieşte iubire în seară
Fluturii în Lună naşte coconul

În noapte Luna mi-a vorbit
Cu ochii ei de diamant lucios
Despre luceafărul ce s-a ivit
Pe cerul constelaţiei luminos
Un astru mândru si frumos

Mereu în noapte eu privesc
La cerul albastru' -nstelat
De-atunci luceafaru' îl iubesc
Iubesc cu sufletul curat

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diamant

Voi nu ştiţi ce este un diamant.
Poate că ştiţi, dar nu simţiţi.
Poate că simţiţi, dar nu-l iubiţi.
Ba-l iubiţi, se comit crime pentru bietul diamant.
Cărbune strivit în beznă, căldură, ca inima
De prea multă suferinţă, nici un strop de sânge,
Nici un oftat, dar nu răni propria-ţi mână.
În gândire – un glas înăbuşit,
O dezordine a ochilor, lacrimi prosteşti.
Mai bine trup, decât suflet.
Conturul omului cu fruntea în palme nu place.
Ne despărţim precum ramurile,
Apoi cădem în gol. Vom arde domol
În următoarea iarnă, vom fi simple surcele.
Sunt mistuit de propria naştere.
Bătrânii fumegă pe lângă uşi, apoi pe altare.
Cerul se sprijină oricum pe Femeie.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunta de aur

În bruma vieţii iubirea revigorează,
Se reînoieşte în inima care visează,
Vrea să aibă diamante şi virtute,
În ochi să-i crească stelele din munte.

Vrea să fie iubirea, iubirilor senine,
Scrutează cerul vieţii să se simtă bine,
Uimitoare să-i fie sclipirea din albastra zare,
Săgeţile din inimă să-i fie razele de soare.

Dorul prelung să-i răscolească trupul,
Să fie căprioara ce-o aleargă lupul
În dragostea fierbinte şi nimic mai mult,
Toamna să-i aducă roade pe pământ.

Rodul cel mai mare să fie dătătoarea
Nunţii de aur cu toată încântarea,
Inima să fie diamant-virtute,
Să fim împreună condor în vârf de munte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărmul paşilor pierduţi

Pe ţărmul paşilor pierduţi,
Treceam întâia oară
Îmbrăţişaţi, neabătuţi
De vremea de afară.

Era atât de cald, iar noi
Ne luminasem chipul,
Căci lumea-ntreagă dinapoi,
Era, pe ţărm, nisipul.

Ne îndreptam spre un apus
Cu simpla adiere
A vorbelor ce ni le-am spus
În clipe de plăcere.

Şi ne-am jurat pe ţărmu-acel
Iubirea să ne fie
Ca diamantul din inel
Şi înc-o veşnicie.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

FII COPIL!

Fii copil vesel mereu
Fugi cu vântul, ‘nalţă zmee
Cât să prinzi din curcubee,
Sări în bălţi şi-apoi te miră
De ce ai apă pe tine,
Râzi la fluturi, prinde raze,
Strânge pietricele-n pumni
Să le simţi ca diamante,
Urcă sus în corcoduş
Să te crezi un piţiguş
Fă-ţi mustaţă din caimac,
Ia în braţe un pisic
Să te spele pe botic,
Joacă-te şi-n joaca ta
Veghe-ţi stă iubirea mea.

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!