Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

ceea ce contează

Poezii despre ceea ce contează

9 poezii despre ceea ce contează.

David Boia

Privire

Degeaba privești
Privești omul
În față în spate
Sau din lateral
Tot nu se vede
Ceea ce contează
Esența nici temeiul
Chiar dacă-l privești
În ochi
Sufletul lui
Rămâne ascuns.

poezie de (19 iulie 2021)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce-ți mai face inima?

în perioada celor mai grele vremuri
pe băncile din parc
în pușcării
sau trăind cu
curvele
am avut mereu această mulțumire –
n-aș numi-o fericire –
care era mai mult un echilibru
interior
o acomodare
la orice se întîmpla
și care îmi era de ajutor în
fabrici
și atunci când relațiile
cu fetele mergeau
prost.

m-a ajutat
pe vremuri de război și de
mahmureală

[...] Citește tot

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Pleasures of the Damned: Poems 1951-1993 Paperback" de Charles Bukowski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 41.99 lei.

Negrul ochilor

Aruncă o privire-n oglindă
scufundă-te-n negrul ochilor
simte fiorul adevăratei iubiri
toate podurile ce te-au dus în acel loc
au fost luate de ape

Îmi accept tristețea
întrucât tot ceea ce contează e atât de departe
nu mai există mâine
fără punct de cotitură sau capăt de cerc

Sunt valul tăcut
ce-ți spală durerea
îmi întâmpin soarta cu mâinile legate
încă mai cred în noi, femeie
în ciuda vinii
de a dormi...

poezie de din Black metal
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ceea ce suntem în interior

Parfumul tău persistă încă
ca să-mi țină companie,
după ce ai plecat supărată.
Când crezi că arăți mai bine,
părerile altora se retrag...
ca frunzele toamna...
Și pentru a-ți face sufletul
să vorbească cu al meu
ne putem ține de mână
chiar și trăind departe
într-un spațiu fără timp
în cazul în care tu ești
ceea ce contează.
Limba nu are oase,
dar este suficient de puternică
pentru a rupe în două o inimă...
așa că fii precaut cu cuvintele tale.

poezie de (25 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să ne grăbim

Să ne grăbim să iubim, oamenii pleacă atât de repede,
rămân după ei pantofii și un telefon surd
doar ce e neînsemnat trece lent ca un melc,
ceea ce contează trece cât ai clipi din ochi,
apoi se lasă o liniște obișnuită, cu totul de neîndurat,
precum candoarea cea mai firească născută din disperare
când ne gândim la cineva după ce am rămas fără el.
Nu fi sigur că ai timp pentru că siguranța este nesigură,
ne ia sensibilitatea așa cum fiecare fericire
vine alături de tristețe și veselie,
precum două patimi totuși mai slabe decât una,
atât de repede pleacă oamenii precum amuțește sturzul în iulie,
precum zgomotul neîndemânatic sau reverența seacă;
pentru a vedea cu adevărat, trebuie să închidem ochii,
deși cel mai mare risc este să te naști, nu să mori
iubim mereu prea puțin și mereu prea târziu
Nu scrie despre asta prea des, scrie doar o dată pentru totdeauna
și vei fi precum un delfin, blând și puternic
Să ne grăbim să iubim, oamenii pleacă atât de repede
și cei ce nu pleacă nu se întorc mereu

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vorbe în fapte...

Frumoaso te întoarce cu brațele spre mine
Și gându-ți deasemeni să fie înspre bine;

Ești mult, mult mai frumoasă decât pot eu contura
Și mult, mult năzuiește inima-mi să stea cu-a ta;

Trupul să ți-l învelesc cu desfătări diverse
Indifferent că-i luna, chiar soare sau averse;

Țin totuși să te-asigur de zâmbet să n-ai lipsă
Căci te iubesc tot timpul și după-apocalipsă;

Nimic n-o să-mi lipsească, nimic n-o să m-atragă
De-am fi un cerc prin lume, să-mi fi iubită dragă;

Tu ești izvorul rece și al pâinii coptul miez,
Somnul lin al nopții ești și al suflului meu crez;

Floarea vieții din folclor, un tezaur ești, un cult,
Știu că fapta pune preț ceea ce contează mult,

[...] Citește tot

poezie de (21 august 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Avrămescu

Timpul iubirii

Spre deosebire de timp
– deși etern curgător,
prezență activ㠖
iubirea
– extaz și durere,
dulce ispit㠖
e un dar vremelnic.
Indefinibil,
infinit și ireversibil,
egoist,
nepăsător și irecuperabil,
pentru unii, prea rapid,
pentru alții, prea încet,
timpul ascunde prezentul
în intensitatea trăirilor.
Ceea ce contează:
emoția iubirii
și miracolul clipei.
Nu lăsa neliniștea așteptării
să-năbușe vocea interioară!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Avrămescu

Passe-partout

Răsfoiesc pri(ntre) actele mele:

de identitate, de căsătorie, de studii, de rezidență...

mă uit la poza de pe diploma de bacalaureat,

o compar cu cea de-acum.

Închid ochii și mă plasez între ele.

Încerc să aduc timpul la mijloc,

cu acele oprite între ieri și azi;

mă simt nicăieri,

în afara timpului și spațiului.

Pentru scurt timp,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriel Petru Băețan

Cercetătorii nimicului

Încă nu s-a descoperit mai nimic!
Fiecare nouă planetă, fiecare cercetare științifică, fiecare nouă invenție
Nu aduce mai nimic nou!
Suferința e tot suferință! Moartea e tot moarte și ne pândește la colțul pâinii...
Aceeași incertitudine pretutindeni,
Aceleași străzi pavate cu disperare,
În îmbrățișarea acelorași sticle se refugiază bețivii...
Poezia e tot poezie și mă ascund în ea ca un ștruț speriat de propriile gânduri...
Mama e tot mamă și îmi regenerează mereu țesuturile,
Chiar dacă uneori nu îmi înțelege pe deplin frământările....

Încă nu s-a scris softul acela care să suporte durerea în locul nostru!
Încă nu s-a lansat telefonul acela care ne lipsește cu desăvârșire
Care să ne permită să vorbim cu cei dispăruți,
Care să ne ofere accesul la nelimitat la subconștient!

Fiecare inovație anunțată cu surle și trâmbițe
Nu este altceva decât nimicnicie împopoțănată!
Punctul e tot punct și tot ceea ce contează este înainte de el!

[...] Citește tot

poezie de din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru BăețanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ceea ce contează, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook