Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Alina Florica

Poezii de Alina Florica

Oh, România...

Oh, România mea scindată,
Te lasă hoții-aceștia fără puls,
Te-mpleticești ca o drogată
Și încă nu le este de-ajuns!

Te-au terfelit de două mii de ani,
Pe rând, tătarii, turcii, hunii
Și le-ai zâmbit infamilor golani,
Iar azi te-njosesc, din nou, nebunii.

Bogată și fecioară ai fost,
Dar inamicii încă te-au pândit
Și-ai îndurat, fără vreun rost,
Destinul inuman de osândit.

Oh, România mea frumoasă,
Batjocorită de jivine,
Recheamă-ne pe toți acasă,
Să te refacem din ruine!

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De Crăciun...

Împletești și sus, în ceruri,
Pentru sfinți vreun cozonac?
Și-i prepari gustoase feluri
Unui Domn cu sânge dac?

Azi, în casa ta-i lumină
Și-n covata cea străveche,
Îngerii ți-au pus făină
Să ne-o lași nouă pecete.

Niște fulgi se joacă-ntruna
Prin grădina ta muncită,
Iar în suflet zace huma
Și te-aș vrea aici, bunică!

Sania zglobie zboară
Și e noaptea de Crăciun,
Într-o strachină de ceară
Se coc amintiri-uium...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Am uitat să-ți mai spun că tristețea mi-e soră de cruce,
Încă din clipa nașterii mele am primit ceea ce alții s-ar îngrozi să cunoască,
Unii au crezut că pe umeri m-apăsa nenorocul,
Ori blesteme adânci mi-au atins inima,
Nimeni n-a știut câtă luptă m-a încăput în tăcere,
Cât cer s-a sfârșit pentru mine într-un timp fără margini,
Aș fi vrut să-ți repet filmul durerii din pelicula căreia
Răstignirea se zbătea să nu piară,
Îmi privisem retrospectiv carnea înecată de spaime,
Dar pe tine nu te-am mai găsit în pridvorul
Cu îngeri de-o zi...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

îmi zăvorăsc inima pentru
cuvinte de-o șchioapă,
nu mai umblu printre oameni cu adevărul la purtător,
cine vrea să te afle, va găsi o cale să se facă auzit,
atunci când numai clopotul trecerii se mai trage
prin oasele obosite ale întunericului,
suntem doar oameni,
cu frunzele noastre prin albia toamnei,
cu carcase de-o zi peste griji asfințite,
nu ne mai uităm înăuntru, pentru că mâine
ne învelim în morminte,
iar dorul va trece pe lângă numele nostru
ca un strașnic tribut...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scrisoare despre tăcerile lumii și tăcerea din inima ta

Iubite, tăcerile de la marginea lumii acesteia
au făcut coadă la ușa albastră din inima mea
și noaptea durerilor toate s-a adăpostit la mine-n perdea.
(Mai știi când mi-ai spus că visul nostru n-o să se spulbere
niciodată și că numai cu mine ai trăit veșnicia?)
S-a făcut tăcere în gropile nevăzute ale singurătății
Și m-am întrebat ca și Blaga odinioară într-o Scrisoare de-a sa - "Doamne,
Doamne de cine m-am lepădat?"
Mi s-au strivit încheieturile zborului și am plecat

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

a mai răsărit o dimineață,
albul îți macină venele,
cuvintele au sonorități bizare,
mai numeri un ceas, un timp,
o zare,
poemul te caută pretutindeni,
tu încă simți lichidul amniotic
al plânsului mamei,
singura,
căreia îi pasă până
la capăt,
te vezi în obiectele din jur,
oglinda majoră a conștiinței
te arată integru și demn,
și totuși,
te temi de ipocrizia umană
și ești reticent, atât de reticent,
încât ai vrea să te ascunzi
în uterul pământului...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

luna zgârâie geamul salonului
cu degete de lumină bolnavă,
timpul are alte nuanțe, aici,
parcă totul e împietrit, ca și cum
virusul ar fi atotstăpânitor,
îngeri cu combinezon alb
se strecoară pe lângă tine,
îți iau pulsul, temperatura,
îți verifică saturația,
încă respiri,
încă ești,
descoperi că ți-a mai rămas
viață de dus,
și-ți pare rău, când auzi că bătrânul
cu ochii blânzi,
pe care l-ai cunoscut ieri,
cu toată povestea lui,
a plecat pentru totdeauna...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

îți simt pasul, rătăcindu-mi prin suflet,
îți ating zâmbetul, perpendicular
peste inima mea,
ne învârtim în cerc,
te privesc adânc în ochii senini
și mi te plimbi în artere,
te respir, în vreme
s-a făcut târziu,
nu mai știu ce pasăre cântătoare
ne-a zvonit neuitarea,
din ce licoare am băut amândoi
soare în iulie,
pentru care apus
ne-am pus așezământ
cuvintele,
care scriu ireversibil
o altfel de iubire...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

A mai dispărut un poet,
În liniște, a trecut la cele veșnice,
Suntem înmărmuriți de durere,
Neputincioși,
Cerem divinității iertare,
Oare e suficient cât scrie fiecare,
Cât zbucium se rostogolește
Sub un soare, din ce în ce mai palid,
Nimeni nu știe ce detalii ascund anumite cuvinte,
Cât chin,
Cât suspin,
Cât venin,
Toate se înrădăcinează
În inimă,
Până când un înger alb
Te eliberează
Cu un zbor în neantul,
De unde nimeni nu
S-a mai întors...

[...] Citește tot

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

la braț cu fratele meu,
încep călătoria în timp,
în sat, totul are o altă înfățișare,
în drum spre biserică, întâlnim casele cu ochi curioși, care ne privesc mersul prea mult învățat
printre oameni,
trecem pe lângă fântâna din care au izvorât toate misterele lumii,
îl întreb despre fiecare câte ceva,
unii au plecat puțin pe lumea cealaltă
ca să le facă loc urmașilor lor,
alții încă își așteaptă pe la porți fiii rătăciți
pe meleaguri cu crivăț de dor,
o tăcere de plumb se așază între noi doi
și ne lipim frunțile de cerul răsfrânt spre apus,
nicăieri n-am simțit cântecul greierului mai suav
ca aici,
nimeni nu ne spune de ce s-a grăbit timpul
să ne-aducă pânze albe în păr,
doar icoana bunicilor ne mai alungește pulsul
ce-l ritmăm pe un dangăt de clopot
sfâșietor...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 7 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Alina Florica, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook