Andreea Catalina

Gânduri

Stau şi privesc e totul sumbru
Mă tânguiesc şi iarăşi umblu,
Pivind semeţ negura serii,
Aud un glas străbătător durerii.

Şi nu consimt morbida soartă
A gândurilor ce mă poartă
Spre prăpădire sufletească
Şi dispariţie lumească.

Va fi întuneric şi rece
Sentimentele vor trece
Vor ajunge în străfunduri,
Ale sufletului gânduri.

poezie de Andreea Catalina
Adăugat de Andreea Catalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anii tinereţii noastre

De s-ar despica oceane,
Lumea dacă s-ar sfârşi,
De s-ar prăpădi pogoane
Tot pe tine te-aş iubi.

Întorcând a mea privire
Spre copacul cel senin
Însuşi el mi-a dat de ştire
Că la tine am să vin.

Am să înfrunt nemurirea,
Flăcări ce se-nalţă, fum,
Ca să îţi salvez pieirea
Cetelor de ani de scrum.

Voi săpa în adâncime
Şi voi căuta semeţ
Anii tinereţii noastre
Ce i-am petrecut măreţ.

poezie de Andreea Catalina
Adăugat de Andreea Catalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

Anii au trecut şi nu se vor întoarce,
Clipele se scurg încet, pe rând,
Viaţa izbuteşte, de vlagă mă stoarce,
Mă surprinde lângă foc, oftând.

Tot ce am trăit e sfânt şi magic
Deşi regrete-au existat, e drept
Însă cum e totul tragic,
Viaţa e un joc nedrept.

Te ispiteşte, te omoară sufleteşte,
Te ridică pe înalte culmi,
Te atinge, te loveşte,
Însă, niciodată nu poţi să o curmi.

Dar într-un final se duce,
Şi te lasă neînsemnat,
Totul va fi vag şi rece,
Ca şi cum n-ai existat.

poezie de Andreea Catalina
Adăugat de Andreea Catalina
Comentează! | Votează! | Copiază!