Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Bianca Goean

Poezii de Bianca Goean

Anotimp in ceata

o să mă recunoască îmi spun
de parcă nu ne-am fi văzut niciodată
cu pădurile ascunse prin râuri
o să îmi prindă chipul de aer subțire
îmi va spune de anotimpul de ceață
în care se nasc iluzii

până atunci adun laolaltă amintiri pe sens interzis
încerc să aprind stele
de la o vreme îmi reușește chestia asta tot mai des
de hârtie cu fitilul de gheață
adun cuminte literă lângă literă
s-ar putea să avem nevoie de toate cuvintele
tăcerea mea e cochetă se-mbracă în fir de mătase
culoarea albastră

nu vorbim despre fericire
case cu acoperișuri portocalii
surâsuri în plină lumină
cerul furat pe bucăți

[...] Citește tot

poezie de Bianca Goean
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O poveste ca toate povestile

vezi e ca și cum am tăia drumul acesta în două
și-am rămâne fiecare cu câte un capăt în mâini
în fața noastră s-ar deșira infinitul cu aripi în zdrențe
ar pieri încet visele neluminate, ascunse în căușul palmelor tale
între noi s-ar așterne o zi fără cuvinte ca o pojghiță de gheață
nu m-ai mai întreba de ce mâinile mele sunt reci

și-atunci depărtarea nu ni s-ar mai strecura în vene
ca un fir subțire de sânge străin
am zâmbi suspendați între semne
inutilelor poduri oarbe de apă

nici măcar durerea nu ar mai putea trăi pentru noi
dar taci
era doar o poveste ca toate poveștile

poezie de Bianca Goean
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Teama de prima ninsoare

teama se ascunde în inimile noastre întinse peste masă
în pauza dintre două cuvinte
verdele e culoarea în care podurile se rup
de-aici oamenii sunt doar un decor din ce în ce mai lichid
povestea se întoarce
în noi cineva a aprins o lumină

despre mine tăceri despre tine
dar hai mai bine să mâncăm
să ne prindem clipa aceasta într-o bucată de pâine
rupe-mă
de lanul acesta de iarnă aștept încă ninsoarea dintâi
ca pe un șirag de perle nenuntite

despre noi am umplut spațiul
și niciodată nu vorbim despre asta
închipuim cu fețele întoarse ca două lumini ale unei singure umbre
brațe ale aceleiași cruci

poezie de Bianca Goean
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anotimp al panzei de paianjen

îmi plac serile acelea în care
ușile se deschid singure dinspre înafara înspre-năuntru
ca și cum drumul s-ar întoarce amintindu-și de noi

îmi plac asfințiturile uitate de toamnă
atât de simplu tu vorbești despre cerul căzut dintre stele
cu ferestrele strânse prin case oamenii pictează-n culori șterse
undeva praful s-a ridicat deja ca-n urma pașilor mei

n-ai fi crezut că se mai poate începe un anotimp cu sandale pe umăr
toate trec doar prin ape și-apoi luminile caută un loc nepătruns
și-ți spuneam astă seară am zâmbit
cât poți privi un drum înainte să-l țeși?

poezie de Bianca Goean
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Bianca Goean, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook