Camelia Opriţa

* * *

Când iubeşti, simţi nevoia să te îndrăgosteşti
în fiecare zi de cer;
agăţi ploile
de flori inventate
din care să nu izbucnească niciodată singurătatea anotimpului.

poezie de Camelia Opriţa din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Suntem ca nişte mine rătăcitoare în oglinda apelor,
pregătiţi să lovim fără milă pe acela care ne deschide uşa.
Ucidem dragostea, salvându-ne orgoliul,
îngropăm adevărul şi cultivăm minciuna.
Întorşi din rătăciri, ne înclinăm cu ochii plânşi în aparenţă,
săpând cu foamea noastră după adevăr.

poezie de Camelia Opriţa din Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dumnezeu este artistul care face ca lumea să fie prezentă
în mugurii culorilor, în vatra clipelor, în lemnul pădurilor;
Expresia Lui este scânteia care se ridică din ţărână ca o minune fără veşminte
în inima fiecărui muritor – iubirea...

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce vină are iarna?

Suflările tale
sunt moi şi calde,
Inima îmi răvăşeşte gândul
că pot înflori
în ninsoarea ta.

Copilăria mea umblă desculţă
în freamătul nins al iernii
şi lumea o iubeşte.
Iubesc ninsoarea asta...

Ce vină are iarna
că înfloresc
sub ninsoare ta?

Suntem între cer
şi ninsoare,
suflările tale albe
îmi încălzesc
braţele de fildes.

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În absenţa iubirii, sufletul rămâne fără suflare; bolnav şi neputincios.
Îşi continuă drumul cu tălpile pline de spini. Toate lucrurile în jurul său sunt străine şi ''ard''.
Iubirea este echilibru, discernământ măreţ şi scut împotriva tuturor greutăţilor.
Fără iubire, raiul nu poate aştepta.

poezie de Camelia Opriţa din Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea - singurul răspuns ce ştiu să dau

Omul l-a îndepărtat pe Dumnezeu din slava minţii rătăcind cu paşi înzăpeziţi în amarul vremii, in tacere...
Există o linişte a cerului înainte de furtună, una a pădurilor înainte de a-şi prinde amurgul în crengi, a mării când îşi arată smaraldul pe chipul soarelui.
Dar niciodată o tăcere a gândurilor, întinzându-se cu aripile sale să cuprindă totul în miezul vieţii.

poezie de Camelia Opriţa din Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dumnezeu a spus
Sa fie lumină
şi a fost dragoste.
Dumnezeu a spus
Să fie dragoste
şi a fost primăvară.
Iar după primăvară a urmat floarea -
îngerul cu zâmbet de copil...

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa pentru doi

Am nevoie de tine să reinventez zborul
în toate înţelesurile,
să-ţi arăt că te înţeleg când nu eşti înţeles,
să te hrăneşti
cu mine până îţi umpli inima.

N-am găsit nicăieri zborul,
şi am rămas neschimbată:
sunt dependentă de aripi.

Odată a venit un înger cu zborul greoi;
mi-a scos sufletul şi l-a aşezat la o masă pentru doi.
Mi-a spus că vei veni să te hrăneşti
cu mine până îmi vor creşte aripi.

poezie de Camelia Opriţa din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!