Poezii de Claudia Ciobanu
Flash
Simt bătaia inimii ca un pumn în poartă
Până la sânge curs printre degete
Strânse.
Somnul până la îngheț, o dorință
De-a ascunde și-a simți o moarte
Acută, să-mi ascut instinctul de trezire.
Cei ce-nvie sunt pierduți infinitului
Fără limbă.
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmbrățișare
Cu degetul în palma ta
Trasez comete
Verticale
Pentru soare răsare
Și lună călare pe mare.
Cu brațele te prind strâns
Să n-ai scăpare
În mișcare
Totul pare că stă
Totul pare.
Dulceață de cireșe amare
Dacă mă doare
Cerul
Când pășești agale
Sărutare.
Picioarele mele te-aleargă
S-ajungi până mâine
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am uitat să devenim
Uită-te! Vezi? Am uitat să devenim.
Ni se spunea despre întreg cândva
În același mănunchi cu lumina.
Două lumi ar fi trebuit să strige
Una către cealaltă.
Să cânte culegând apă din râuri
Plăpând.
Visam într-un zarzăr înflorit,
Cu picioarele legănate,
La ceva ce de ochii tăi e străin.
Te apărai de bulgări de zăpadă
Cu fularul peste nas - miros de frig -
Râsul ți se auzea din curtea școlii.
Acum mi-e frică de evident
Îmi spun singură povești
Înainte de culcare.
Îmi duc mâinile la umeri
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ne vom despărți
(poem cu hopuri)
Când ne vom despărți
Aș vrea să plouă...
Știu, sună a clișeu
Dar cine e regina roșie peste clișee?
Eu.
Când ne vom despărți
Vreau să ne ia o săptămână, două, trei
Să aibă timp pisica
Să facă pipi în papucii tăi.
Că dacă nu-ți rămâne din mine
Mai Nimic
Măcar să porți cu tine
Un damf de pipi de pisic.
Să-ți fac atunci o traistă cu blesteme
Ți-aș cam face
Cu toate nopțile în care
Te-am așteptat pe ace.
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă m-ai iubi
[Muguri îmblânziți]
Dacă m-ai iubi
Aș putea să las cafeaua să dea în foc dimineața,
Nu l-aș înjura pe șoferul care mi-a stropit rochia nouă
Aș decoji cu răbdare portocalele cu coajă tare.
Dacă m-ai iubi
Aș avea grijă de mine
Mi-aș întinde pe piele tinctură de miere
Mi-aș pune apă de vie
În ochi.
Să te văd mai bine,
Să te văd. Mai bine...
M-ai iubi...
Mi-aș pune pe tavan stele fluorescente
Aș asculta sonate pe urme de comete
Luni pline, nu mi-ar fi străine.
Caii ar alerga prin mine, cu salbe de flori sângerii
La gât. Mi-aș vedea părul crescând
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fruct
Lasă-mă să scap o gutuie în palma ta
Din poală
Ca și când ar fi fost o greșeală
Intenție.
Lasă-mă să-ți produc o erecție
Mentală.
A curs toată cerneala pe foile mele
Am zăcut până spre seară
Într-o baltă de chestii
Pe care le numeai iluzii.
Am crescut dintr-o pulpă
Mă prindeam de os și nu mai voiam
Să mă doară și nașterea asta.
Și tu clipeai a pustiu și eu tot te-am vrut
Viu. E gândul tău, îmi dă târcoale
Mă face-un fel de vrăjitoare
Anonimă, nu mai are podul
Oase, ne îmbină foile în litere
Oarbe.
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Linii și Dumnezei
O linie din palmă e deja trasată cu ruj roșu.
Pliuri călcate la fustă și dresuri care lasă picioarele reci.
O poruncă despre nesiguranță și vulnerabilitate.
O poveste cu o coastă de bărbat,
O putere ascunsă.
O mască bătută în pioneze pe o piele de porțelan.
O linie din palmă e deja trasată de iarba verde și gustul de lapte cald.
Păpușa cu un ochi căzut, cu mâinile de plastic
Mușcate cu durere la fiecare injecție. Fluturele mort
Îngropat într-o cutie de chibrituri în spatele casei.
Frica de Dumnezeu și de carpeta din sufragerie
Cu o Sfântă Marie în dreapta căreia stau îngerii
Iar în stânga... ard păcătoșii cu gurile deschise.
Buline roșii în loc de note, primite de la școală, înțepate cu bolduri în carpetă.
Frigul din odaie... opaițul cu ulei... carnea de pui arsă în foc.
O linie din palmă se ascunde și oricât o spăl,
cu săpun de casă,
Nu o pot vedea.
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima temă
De unde să știu în cât timp îngheață toată marea?
Se dau următoarele premise:
^Știu că marea e într-o continuă mișcare, se învolbură și se înspumează.
Cum schimbi filtru la un acvariu și observi că, după o noapte,
Bulele mici, care tăceau la marginea sticlei,
Se întind pe toată gura acvariului și devin mari, se înghit una pe alta,
Doar ca să explodeze. Și se pierd, dar se pierd curat
Culoarea apei nu se schimbă, doar se intenifică.
Peștii se rotesc, se izbesc de laturi.
Și cel mai frumos se vede cu lumina stinsă.
Îți dai seama cum e marea, dacă-i faci așa ceva?
Dar cine ar avea timp să construiască un filtru atât de mare?
De la Zidul chinezesc până în Taj Mahal
Din vârf de munte, până-n câmpie.
Știu că marea albește toate scoicile, săruturi de sare
Așa încât, dacă nimeresc pe mal, aduse de valuri
Și le ridică vreun copil în palma lui
Să nu le poată privi fără gust, fără gustul sărat.
Sarea mării spune totul. Doar să ai timp duci scoica la ureche și să închizi ochii.
^Mai știu că marea are flux și reflux, te duce și te-ntoarce...
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un măr
Era cu adevărat toamnă. Frunze, ploaie, vânt.
Era roșie ca un măr și credea că e un strugure.
Își aștepta aripile cuminte ascultând...
Zidurile plouau și ele cu firmituri de var
Vremea era clară. Frunze, ploaie, toamnă.
Ea avusese cândva o nebunie prinsă-n păr
O folosea ca pe-o licoare magică atunci când ochii i se închideau
Aprindea cu ea focul când îi era frig la picioare
Și spera așa în Frunze, vânt și ploaie
Ca și când timpul ar fi avut două capete.
Iubind din ce în ce mai puțin, înțelegea iubirea
Ca pe un atlas cu o Atlantidă moale și cafenie.
Când se termina hârtia, mai lipea o palmă de pământ
Iar afară... numai Toamnă, ploaie, vânt.
Acolo, în ascunziș, credea că e o taină
În pieptul ei strâns de brațe, cu părul desfăcut
Spera-n ulei de liliac, în apă de fântână
Știa așa cum știe o nebună.
Îi curgea doar vin în palmă
Frunze. Ploaie. Vânt. Și... Toamnă.
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Claudia Ciobanu, adresa este: