Corina Mihaela Soare

După cuvinte

Te vei libera de mine,
Eu voi zbura ca frunza-n vânt
Spre ceru-nalt dar înălţimea
Nu are creastă în cuvânt.

Şi te voi aştepta acolo,
Alambicate răni ce dor,
Le voi ascunde între ceruri
Şi vei fi doar un cititor.

Şi cercul se termină-odat',
Destin din litere făcut,
Am locuit în doi pe-o cale
Şi-apoi pe rând noi am zăcut.

Călatorit-am în cuvinte,
Ţi-aduci aminte cum scriam?
Acum, eu am uitat silabe,
Atunci, uitam ce mai eram.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ultima iarnă

În ultima iarnă
În care ţi-am rostit numele,
Am rostogolit timpul
Să-mi treacă de dor,
Să-mi aducă lumină nouă
După furtuni de zăpadă,
Îngemănând într-o ultimă oră
Pământ şi cer după curcubeu.
Am răsturnat paşii nehotărâţi
Din cercul de foc al gândurilor mele,
Şi m-am îndemnat să luminez eu
Zborul neprefăcut al dorinţei,
Sărutul născut în întuneric
Şi timpul care îşi reglează scurgerea,
Ştiind că tot ce trebuie
Să se împlinească, se va împlini
După ultima iarnă...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E aievea?

E aievea, oare eşti aievea,
Sau eşti un vis care-ai venit,
În noaptea lungă răscolită,
Să simt de dor ca te-am găsit

Sau m-ai găsit venind la mine,
În colţul negru rătăcit
Şi-acum o rază dinspre tine,
Mă încălzeşte să te simt.

E aievea, oare eşti aievea,
Sau eşti doar nălucirea mea,
poate că dorm şi doar fereastra,
Întredeschisă te chema

Şi doar cu aerul prea rece,
Pătrunzi furiş cu raza ta,
Să-mi mângâi fruntea încreţită
Şi-n somnul meu să-mi spui ceva...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E primăvara vinovată?

Nimic mai mult, în primăvară,
Chiar adunând păreri cu amintiri,
Nu pot să dau acuma iară
Şi flori nemuritoare, şi iubiri.

Uşor, subtil, îmi pare-acum că mângâi
Culoarea florilor de măr,
Îmbrăţişând iubire am crezut
Că timpul pe pământ, e adevăr.

Am întâlnit şi drumuri ocolite
Şi trepte-am coborât în hău.
E primăvara asta vinovată
De dragoste dar şi păreri de rău?

Întorc din roata vieţii mele
Rostogolind păreri la rând,
Şi-acelaşi soare care-apune
Mi-arată lumea îngheţând.

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E vremea toamnelor cu ploi

Nu-i timpul să ne spunem vorbe,
Nu-i timp să mai vorbim cu patima,
E oră prea întârziată
Şi ne-au rămas doar clipele din ea.

Nu-i timpul vorbelor sucite,
Mai bine ne privim ochii tăcuţi
Ei ne şoptesc printre clipite,
De vremurile când sclipeau dorinţi.

E prea târziu pentru reproşuri
Şi-atâta de târziu să răscolim,
Nu vreau să ne-amintim trecutul,
E de ajuns că-n nopţi noi îl privim.

Ce vânt sleit suflând ne cheamă
Să ne usuce sângele vioi,
Iubitul meu din scurta primăvară,
E vremea doar a toamnelor cu ploi.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

Te iubesc de-atâta vreme,
Te iubesc, da, te iubesc,
Nici nu ştiu pe câte teme
"Te iubesc" îţi tot şoptesc.

Nu auzi, nu vezi cuvântul
Ce-l trimit cu scrisul meu?
Nu auzi în doruri gândul,
Chinul meu de chipul tău.

Eşti un bulgăre de ceaţă,
Eşti ca versul nerostit,
Eşti o lacrimă sărată
Îngheţată, când te strig.

Nu mai ştiu nimic de tine,
Te ascunzi şi te fereşti,
Poate ştie nu ştiu cine
Dacă alta o iubeşti.

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti arborele...

Eşti arbore...
Sunt frunza ta
Şi-mi contenesc chemarea...
Sunt frunza ta
Şi nu am curajul să definesc...
iubirea dintre mine
şi fiinţa mea..
Sunt o frunză ca oricare alta
dar nu asemeni
Pentru că taina mă face să-mi
trag seva din tine.
Priveste în jurul tău şi vei vedea
Sute de frunze.. dar nu ca mine...
Un glas trist şi singur
se-aude de pe-o culme:
"Sunt singură dar sunt cu tine arbore"...
Frunza suspină, amorţeşte
dar sufletul nu moare!
Din cenuşa amorţelii,
frunza se va naşte

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există

Există un timp care se separă.
Unul care ne uneşte
Şi unul care devine alb.
O călătorie de la unul la altul
Pentru o piesă dintr-un cuvânt.
... Sensul silabelor în alb
Devine iarnă între noi,
Legată prin ninsori viscolite.
Am avut un timp pentru a înţelege
Şi un timp pentru a înţelege vremea...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Facere...

Buze reci, ochii reci, inima rece,
Pe lângă ele noaptea care trece
Şi ceasul care a trecut de zece
Şi Luna ce-o veni nevrând să plece.

Şi nu e liniştea la ea acasă
Şi-o foaie albă s-a întins pe masă,
Şi ochii mei ce-şi caută din şansă
Să îmi trezească inima din transă.

Am mâinile reci si ochii vorbăreţi
Şi pe sub ferestre trec petrecăreţi
Nu le pasă ce ascund aceşti pereţi...

Se-aude ceasul consumându-şi viaţa,
Se-aude tocul scrijelind hârtia,
Se-aude cum se naşte poezia...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cuvinte

Scrisori nu mai ştiu sa scriu...
Dar bezmetice cuvinte
Se ascund în tăcerea nopţii -
târziu.
Ca într-o ploaie silabele
Se strâng povestind
Cuvinte de dor, nu de
amor.
Gândurile mi s-au oprit,
Iubirea nu mai are rime -
dar revine
si foaia rămâne
nepătată de sentimente ucise -
de vise.
Foaia ştearsă de-amintiri,-
un ghemotoc-
o pun la loc...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!