Dan Ciupureanu

Alerg

de la stânga la dreapta ecranului - imaginea se repetă
până obosesc.
Dincolo de ecran, cineva
derulează
aparatul de proiecţie, cu viteza paşilor mei.
Se spune că dacă îmbinaţi două sau mai multe
celule adiacente în orizontal sau vertical,
ele devin o singură celulă care se afişează
de-a lungul mai multor coloane sau rânduri.
Conţinutul unei celule apare în centrul celulă îmbinată,
după cum este afişat în următorul exemplu:
"Un băieţel s-a întâlnit cu o fetiţă - băieţelul
s-a aplecat să o sărute - fetiţa s-a ferit şi i-a tras o palmă -
băieţelul s-a aplecat din nou să o sărute -
fetiţa s-a ferit şi i-a mai tras o palmă -
băieţelul a prins-o de mâini şi a sărutat-o -
fetiţa s-a supărat şi a plecat plângând -
după ce a trecut de colţul clădirii, a zâmbit."
Însemnând că aveţi posibilitatea să scindaţi
la loc o celulă îmbinată în celule separate,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce

ai vrea să mai trăieşti? oricum vei ajunge la nebuni
m-a întrebat dumnezeu de pe schela de unde picta cerul
de ce ar vrea să mai trăiască? a adăugat un chinez
iar dumnezeu şi ceilalţi 49 de chinezi au râs în hohote
oricum va ajunge la nebuni a mai adăugat chinezul
şi iar s-au prăpădit de râs pentru că mi-e frică să mor
am răspuns iar chinezul a întrebat îi e frică să ce?
îi e frică să moară au răspuns cei 49 de chinezi în cor
apoi iar s-au prăpădit de râs cerul era verde

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă mamă

era o încrengătură de voci ce-ţi şopteau
ţigară după ţigară şi râzi şi plângi şi urli
totul se destramă apoi se reconstruieşte
erau mişcările degetelor tale de parcă
dirijai corul diavolilor ce răsună în mintea ta

dacă vreodată diavolii încetează să-ţi mai vorbească
să ştii că eu locuiesc în franţa cu iulia
avem doi copii foarte frumoşi şi anul
viitor cu siguranţă vom veni pe la tine

mai ştii când eram mic vindecam oameni
împreună vorbeam cu hristos şi vedeam
boala în ei? de când te-ai îmbolnăvit
am refuzat să cred toate acestea iar lui dumnezeu
i-a părut rău că m-am îndepărtat aşa că
de anul trecut încearcă prin toate mijloacele
să mă atragă înapoi la credinţă dar mi-e frică mamă
poate mă voi îmbolnăvi ca tine din prea multă credinţă

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întins pe canapea, priveam tavanul

Să fie un gând trecător, sau poziţia din care
privesc universul este ideală pentru meditaţie?
În orice caz, ce-i drept rămâne drept,
ce-i strâmb se poate îndrepta şi tot aşa
până în sufletul meu murdar un bec va licări
de câteva ori, apoi se va sparge ca şi cum
nimic nu este mai adevărat.

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, mamă!

O poezie cu toate cuvintele

Am urmărit-o îndeaproape din umbră
mişcările ei obsesive
ca şi cum ar gândi o orchestră
cu începutul şi cu sfârşitul concomitent
ca şi cum ar ţese o poezie cu toate cuvintele
iar prin mişcări de puzzle ar lua o formă
divinitatea o agasează însuşi fiul vorbeşte în dodii
demonii sunt nişte clarvăzători şi profeţi
de la ei vine şi poezia.

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamei

Am urmărit-o îndeaproape din umbră
mişcările ei obsesive
ca şi cum ar gândi o orchestră
cu începutul şi cu sfârşitul concomitent
ca şi cum ar ţese o poezie cu toate cuvintele
iar prin mişcări de puzzle ar lua o formă
divinitatea o agasează însuşi fiul vorbeşte în dodii
demonii sunt nişte clarvăzători şi profeţi
de la ei vine şi poezia.

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea

Părăseşte-i pe toţi şi rămâi singur, singurătatea ta
este preţioasă pentru noi, acum de două ori
mai avantajoasă, numai cu... se auzea
la televizor şi mă întrebam dacă
aceste cuvinte nu sunt produsul imaginaţiei mele.
Nebunia ar fi vrut să rămânem singuri.

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul cu Dumnezeu

Cum aş putea, femeie, să îlocuiesc dorinţa cu resemnarea,
când în vis Dumnezeu e beat la masa noastră
şi fredonează: "eu sunt nebunul de care trebuie
să vă feriţi când lumina lunii vă dezveleşte
sufletele murdare", apoi adoarme, iar eu mă trezesc
cu aceeaşi groază cu care aţipisem?

poezie de Dan Ciupureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!