Dan Mitrache

Fără tine

mi s-a-ntâmplat confetti de iubire
tulburând curcubeul patimilor mele
te desprindeam din frunza generică
pereche a eului meu
talazuri de viaţă
înveleau stânca speranţei
vântul mângâia lumina zilei de mâine
sărutam un albastru implicit
iar tu veneai
tu plecai
tu...
m-am furişat pe sânul tău
adormeam o secundă
suficient a simţi
imposibilul meu
fără tine...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fărădemal

nu am habar de pot lua viaţa
precum o împlinire
sau doar ca despărţire
a două sensuri diametral opuse
mi-e mai simplu
un răsărit
un zenit
un apus
iar pe parcurs
fărădemalul gândului
sărutând orizontul

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fisură în timp

împărţeam vremurile noastre
ultima clipă cântărea tone de durere
furasem fiecare startul
ofeream buchetul meu de timp
oprindu-mi virgula secundelor
foc bengal repetitiv
prim-solist pe scena vieţii

doar prima secvenţă
plonjase rebelă
suicidal
în inimi virgine
tristă entitate cu dublă cetăţenie
rătăcită în no man's landul
liniei maginot

i-am trimis fulgerul albastru
eliberând-o în noi
fisură în timp

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frânte aripi de copil

În oriunde triste locuri,
înfruntând perfide focuri,
frânte aripi de copil
-de un crud, hain destin-
ţipă-n aer cu durere
dor de viaţă, zbor senin...
Rogu-te tu, vânt din Soare,
cată aripa ce doare,
mângâind-o, fă-o bine,
redă-i zborul către tine,
dă-i din majestatea Lunii
planând lin pe somnul lumii,
ocroteşte-o de furtună,
ghideaz-o spre vreme bună,
scoate-i aere deşarte
din penaje-mpăunate
şi învaţ-o să mângâie
dor şi viaţă... să rămâie
pavăză pentru iubire,
tuturor să dea de ştire

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gramatica noastră

În propoziţia noastră
sunt predicatul tău de iubire,
frumoasa mea...
În propoziţia noastră,
tu eşti subiectul
dorinţelor mele nebune,
eşti comparaţia cu restul Universului,
cu tine câştigătoare,
eşti adjectivul neinventat încă
al dragostei mele de tine,
cu toate dorurile,
cu toate simţurile,
cu toate trăirile dintre noi,
eşti metafora amorului absolut...
Haide, iubita mea,
printre conjuncţii şi disjuncţii
să ne trăim interjecţiile frumos!

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înrădăcinare

Deschideam poarta
spre curtea viselor
inima-mi devenea călăuză
valsam printre ghioceii speranţei
aleea ma purta invariabil
către masa cu zile albastre
scaunul se înrădăcina
căutându-mi origini pierdute
orizonturi nenăscute
lângă umărul stâng
un buxus înţepenea tăcut
verde oprelişte în şuierul rece
străjer la scara vieţii.
Urcam
coboram indecis
căutam
găseam
cântam
valsam...
Venise ziua

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlnire

un parc
o bancă
un castan
perechi îndrăgostite sub clar de lună
şoptindu-şi nesecate doruri
a alunecat o frunză direct pe calea lactee
în paşi de vals
zâmbindu-mi
cu toate răsăriturile rămase
până la capătul lumii
am privit-o cu setea focului
nemurind împreună

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlnire

Dimineaţa destrăma îngrijorări de pustiu
după seara apusului sângeriu,
vrăbiile îşi exersau neliniştitul ciripit
în cearcăne de soare nedormit.
Îşi luase luna luceafărul la sân
lunecând albastru,
treiera teren păgân
pe un cal măiastru.
Parcă pluteai, din ochi mângâiai,
delicat, două flori de măr,
am privit ca vrăjit, îmi zâmbeai,
fericirea ta cerea fân în păr!...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitaţie albastră

Mă privesc "în oglindă"
săgetându-mi clipele
cu lasere albastre.
Clipele mele cu tine,
îngheţându-le, conservându-le,
depozitându-le într-un seif
din banca sufletului meu...

Răzbate susur de şoapte-ntre noi,
şi din cascade de dorinţe, curg ploi.
Speranţe de-mpliniri, inimi străbat,
căldură de-amor, împrejuru-mi constat.
Te invit apoi, electrizat, extaziat,
în spaţiul atemporal astfel creat!

Acolo unde este un singur sărut,
o singură îmbrăţişare
şi iubirea noastră
ce respiră soare...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire pierdută

Şi totuşi,
turcoazul plânge prin ochii tăi
un safir rătăcit,
zâmbetul îngheaţă în faza primară,
clinchetul zurgălăilor din voce
se sparge strident,
iar respiraţia începe
printr-un suspin adânc, reverberat...
Poate...
poate doar că
verdele adoră albastrul,
Soarele se odihneşte,
iar Luna încă îl iubeşte...
tunetul ploilor de vară
încarcă energie în tulpini
şi rădăcini,
apoi foşneşte vântul
prin frunzele ce definesc
Pământul.

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!