Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Daniela Pârvu Dorin

Poezii de Daniela Pârvu Dorin

Spune-mi, te rog...

simt o tăcere albă și-o dulce apăsare
mi-e sufletul țăndări, in fâșii mă rup
e noaptea-n care plouă peste păsări
și... peste libertatea mea de lup...
castanii plâng in sus, salcâmii dau în floare
e caldă ploaia... seara se preface!
fumez tăcut și nu pot înțelege
de ce pedeapsa clipei nu mai tace...
și nu mai știu ce e aevea... sau dacă mi se pare
spune-mi, te rog, tu!
cui să mai cer iertare...?
și cine să mă lase
să mai fug din visul tău in care
împleteam amândoi un jug de mătase...
azi cântă un greier, bate clopotul rece
și mă surp pe marginea iubirilor tale...
nu-ncape inima mea intr-a ta, atât e de mare...
și-mi tac pedeapsa clipei care nu mai trece...

poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Daniela Pârvu DorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poeme risipite

***
mă mir ca mai pot să respir
cu un pin înghesuit în inima!
Cine-mi reproșează că n-o fac cum trebuie?
Mă sfărâm cu ochii de fiecare gând pierdut,
nu-mi trebuie ploi,
copilăria mi-e lacrima-ntruna...
e mai sigur să rămân ca până acum
o cădere legănata de primul lui cuvânt!
Îmi revine rândul să-ncerc
să respir altfel
așa cum ma-nvatai tu/dar
dar nu știu ce să fac
prea izvorăsc la loc

***
este și hazardul în viața o lege!
Fără zodii
născută sunt în singurătatea lui unu
fără adolescenta

[...] Citește tot

poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Gina MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Voi rămâne o rană deschisă... sau nu!

Nu-mi amintesc
decât lucruri uitate și seci
ca-ntr-un vis urât...
clipele ni se-mpuținează-
până și gândul la tine imi sapă
uneori, locul de veci...
ce tristă chemare am avut
să-mi caut iubirea dintâi
dintâi plecată,
și ce frumos ne-am prefăcut!

Azi, vrând să te caut și vrând să te știu
pun clopoțelul peste lumânare,
să fac intuneric...
să-mi dezgrop sufletul aproape viu
să-mi amintesc că nu-s vinovată
dacă-mi iau bilet numai dus
ca și cum din mine nu-s plecată...

Sunt bucurii și dureri

[...] Citește tot

poezie de Daniela Pârvu Dorin (1 iulie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu DanielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine la cine se-mparte?!

cine la cine se-mparte?!
când scrii cu sufletul celuilalt -
de la mine la tine atâta cale vin
atâta drum...
simt o asuprire tandră
și-o altfel de singurătate -
iubire fragilă regizată de destin...
lumea dinafara iubirii nu există,
e o formă de disperare iubirea -
și viața ta toată e rece
și locuiești același trup
în care nu-ți regăsești ispășirea...
dar sufletul meu te petrece
bântuit de aceeași iubire-ntr-un vers
între fascinație și sărut
dacă iubești, iubirea nu-ți trece
și nu mai știu în care vârtej,
din care tumult
viața noastră în doi capătă alt înțeles...
eu scriu cu sufletul tău acum,

[...] Citește tot

poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Daniela Pârvu DorinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te iubesc ca și ieri...

să stăm cu mâinile sub cap in iarbă
să ne pictăm pe cer dorinți
iar tu,
iubito să-mi ceri!
să ne pierdem prin iarbă cuminți
căutând veșnicia de ieri...

să inventăm cuvinte de rouă
care apoi, să le trăim pe toate/
dar pe toate...
mai puțin două!

te iubesc, toate gesturile mele o știu,
mi-e martor salcâmul de sus, știi bine
vreau să uit cine sunt,
cine ești
și ce-am vrut să mai fiu...
te iubesc ca și ieri,
ca și cum azi e mâine!

poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Gina MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avem nevoie de-o îndrăgostire

Nu vine nimeni să ne-nvețe,
e adevărat!
cum să ne smulgem
din noi pe noi
din propria tristețe-
cum să rămânem
aceiași doi nebuni frumoși
buni de legat,
când nimeni nu mai poate iubi
in lumea devenită din ce in ce mai mică
avem nevoie de-o indrăgostire,
de-un labirint, de ceva,
prea stăm in lacrimă ca-ntr-un glob de sticlă...

Sărută-mă-ncet, atât de-ncet
incât
să-ți rătăcesc aiurea
cu fiecare gând-
să rămânem aceiași, vreau
doi frumoși nebuni

[...] Citește tot

poezie de Daniela Pârvu Dorin (9 iulie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu DanielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îngerului tău

În fiecare din noi e un înger ce moare
tocmai când sufletul își revine din fire,
suntem întrebați ai cui suntem fiecare...
când tu, senin cobori dintr-o poveste,
dacă spui că ți-e bine cu mine
și mie îmi este...

Am crezut că nimic nu mai poate da viață
vieții mele/dar azi sunt fără scăpare
vorbindu-ți te-nfrunt!
mie să nu-mi zici despărțire, plecare, uitare
azi-când mi-e drumul spre tine
deloc anevoios și abrupt!

Înger, al meu, ce-ai trăit după ureche
ca și mine-n poziție de drepți-
unde ți-ai pus pentru mine aripa?
singurătatea nu-mi mai este icoana
spânzurată de noi pe pereți-
nu anii îi vreau stăpâni peste noi

[...] Citește tot

poezie de Daniela Pârvu Dorin (8 iulie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu DanielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poemele cu ochii verzi

Se scutură crinii
peste tăcerea care mă scrie,
caut să te închid într-un poem
sau într-o simplă poezie
numai că tot ce frământ
e fără umbră și doare,
dar azi
îmi ești dator
și complice
în cereasca-mi chemare

Lasă-mă un timp
să dispar
pentru cât mi-e de dor
vreau să-mi caut cuminte
un împrumut
exista o bancă de cuvinte!
orice cuvânt care respiră
numai în doi
mă inspiră!

[...] Citește tot

poezie de Daniela Pârvu Dorin (1 iunie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și singură de tot...

sfășiată o sa plâng pe rând de toate
chiar dacă mai cred in cuvant
cu tine, eu simt c-o să-mi fac o casă frumoasă in cer
cum n-am putut pe pămant-
clipa nu mai stă rezemată-n trecut
țin pumnii strânși ca pe niște pocale
prevăd c-o să cadă buchete firave de maci
pe trupul de crin fără petale...
și abia atunci n-am să-ți mai fiu,
câd nimic nu mă cere la schimb
când sunt strivită de flori,
și singură de tot,
ca-ntr-o desfigurare frumoasă de nimb...
27062016

poezie de Daniela Pârvu Dorin (27 iunie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu DanielaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Daniela Pârvu Dorin, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Votează Daniela Pârvu Dorin

Dacă îți plac cele spuse de Daniela Pârvu Dorin, dă-i votul tău, pentru ca și alții să-i găsească paginile mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!