Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

David Ionel Romulus

Poezii de David Ionel Romulus

Doamna cu gust de gutuie

Doamne, frumoas㠖 i toamna cu gust de gutuie!
Cad frunze pe noi și strugurii crapă,
Din cana de lut un cântec mă îmbată.
Vara își face bagajul și pleacă
Spre crama albastră de unde se adapă.

Bea busuioacă din cercuri dințate.
Pere prin iarbă încearcă să coacă.
Valuri de ceață ne latră în fereastră,
Luna, doarme întinsă pe piatră.

Noaptea se tescuie până la ziuă
Cu fructe căzute din sâni de statuie.
Legat㠖 i cu spice sub bolta de vie.
Doamne, frumoas㠖 i toamna cu gust de gutuie!

Haide doamnă, începe – ți concertul,
Frământ㠖 mi pe buze versuri și must.
Râde cu mine, urmeaz㠖 ți ursita,
Aici, în mine, trăiește, Nichita!

[...] Citește tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea renaște cu mine, cu tine...

Alerg prin romane la timpul prezent,
Semne îmi las pe vârfuri de creste
S㠖 mi scoată regina și-un rege dement
Din tabla de șah găsit㠖 n poveste.

Se spune că timpul se – ntoarce în noi
Să pună sechestru pe amintirea finală,
Când ziua de mâine o rupem în doi
Vom spune prezent la povestea de gală.

Poeme împart în poarta stelară,
Printre aplauze îți fur un sărut.
Iubita mea cu sânge de fiară
Să râdem de moarte cum a trecut.

Privește în mine să prinzi de veste,
Primul semn de carte vei fi.
Veni – vor ursite s㠖 ți bată în ferestre
Că am plecat când noaptea e zi.

[...] Citește tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suntem

Fiindcă suntem adesea atât de nebuni
și ne hrănim din măduvă de lună
hai să râdem atunci când vom bea
ca doi menestreli pe o planetă nebună.

Fiindcă suntem atât de bogați
și ne–am născut din aceeași poveste,
râdem și plângem când cerul va sta
pe masa tăcerii tras de un clește.

Fiindcă suntem atât de ciudați
și ne topim adânc în palme
suntem laguna dintr – un bob de cafea
căzută într–o ceașcă plină cu basme.

Fiindcă suntem atât de fierbinți
până ce veacul din cărți va cădea
hai să făurim din lut două roți
și un munte să tragem pătrat la rindea.

[...] Citește tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fundamentali în puncte cardinale

Eu mă ridic în tine peste noapte,
Tu aduci culori fără măsură,
Iubita mea de verde, între toate,
Îmi arzi de veghe în lumea asta sură.

Și vin, și plec, și caut cuvântul care
Arată un semn, un cod sau chiar o hieroglifă,
Măsurând torențial indescifrabila chemare,
Din îmbrățișarea ta, e sigur, am să–mi fac o grefă!

Și nu–i așa, vom descifra simboluri
Feriți de semne convenționale,
Pe viață acoperiți de încă zece veacuri
Și fundamentali în puncte cardinale.

Vom fi o unitate de măsură,
O literă sau o monedă veche,
Distanța dintre poftă și aventură,
Organ identic cu sufletul pereche.

[...] Citește tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ploaie cu frunze

Cu ranița plină și ierni pe la tâmple,
Cu gânduri rebele și doruri pe frunze,
Iubito, hai vino paharul de–mi umple
Cu boabe de struguri stoarse în buze!

Vino să ducem toamna în cramă,
Vino să–i punem iernii o toartă.
Sub bolta golașă, arsă de brumă,
Noaptea târzie să ne bată în poartă.

Am pofte nebune, și foame, și sete,
Am poftă să scriu cu tine în brațe.
Prin ceața lăsată, iubirea, plutește,
Să curgă magia cuvintelor bete!

Să cânte cocoșii pentru noaptea nebună,
La geam să colinde fulgi câte doi.
Frumoasă–i, iubito, iubirea la lună,
Când luna–i în geam și doarme cu noi.

[...] Citește tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor de poveste

E viu, e frumos, e plăcut, e pietate.
Magia plutește, Crăciunul, renaște.
Arde candela, lerul sosește,
Mi-e dor de colindă, mi-e dor de poveste!

E tot, e vis, e viață, e sfânt.
Anul se naște, copilul eu sunt.
Veșnic va fi, un gând va rămâne,
Mi-e dor de mierea întinsă pe pâine!

E alb, e cer, e pur, e pământ.
Bunicii în mine de-aproape ei sunt
La bradul cu vise unde tresar,
Mi-e dor de voi fără hotar!

E sărbătoare, e zăpadă, e ger, e sublim.
Bradul ne cheamă sub vâsc să iubim
Când ninge pe anii primiți în dar,
Mi-e dor de sărutul acela fugar!

[...] Citește tot

poezie de David Ionel Romulus (8 decembrie 2014)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doamna mea de roșu

Doamna mea de roșu, doamna mea de verde
Renaște pamântul, eu mă simt un rege,
Am găsit norocul, Dumnezeu mai pierde
Condamnat la viață și iubirea lege.

Doamna mea de roșu, doamna mea de floare
Mângâie-ți urechea cu glas de primăvară,
Verdele tău pur mă îmbie la visare
Și vântul cară note pe acorduri de vioară.

Doamna mea de roșu, doamna mea de bine
La braț ai dimineața și soarele cunună,
Sânul tău e pâine, mi-e și pasiune
Au muțit poeții când au venit la cină.

Doamna mea de roșu, doamna mea de foc
Am creeat poveste extrasă din povești,
Te iubesc o viață cât două la un loc
Tu verși peste mine plăceri dumnezeiești.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

La malul tău

Ști ce – mi șoptise cerul într – o noapte?
Că voi sta la malul tău ancorat,
respirând universuri.
Iar TU, vei mângâia muzica,
norii, briza, spuma din valuri.
Când bântuit e cerul de versuri,
căzute în râuri de plete
și limpezite cu stropi de izvoare,
în ochii tăi, parte din mare.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ploaie cu parfum de femeie

Plânge cerul prin pletele tale,
Șuvoaie negre se împletesc furibund.
Stropii se strâng în mari cruciade
Care să fie primul pe sânul rotund.

Gelos pe ei îi sorb fără milă,
Coapsele albe se înfig în pământ.
Mătasa aleasă din trup de copilă
Aleargă prin soare ca un fir de argint.

Furtună am să fiu când se adapă norii
Din vadul cu ploi timpurii
Să înot fermecat de malul mării
Când mareea – ți sărută nurii zglobii.

Ploaie ești tu sau parfum de femeie
Dulce beție cu stropii fierbinți?
Rămân veșnic îndrăgostitul de tine
Când plângi peste mine și mă alinți!

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am rupt din tine un colț de rai

Am rupt din tine un colț de rai
Când noaptea albă se agață,
Zidit în piept tu mă purtai
Și când un clopot o să bată.

Îmbrăcată cu durerea,
Iar în mână legat strâns
Purtai dorul și iubirea,
Să-i spui morții: n – ai învins!

Încremenit – a și pădurea,
Chiar și vântul stătea stană,
Învaluit cu durerea,
Zâmbetul se vars㠖 n rană.

Cerul plânge, norii lacomi,
Vântul strigă după dor,
Frunzele se șterg de lacrimi
În bocetul ciorilor.

[...] Citește tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 4 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de David Ionel Romulus, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook