Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Diana Mihaela Zăgan

Poezii de Diana Mihaela Zăgan

Rugă

Poezie
exiști pentru a spune-Sunt!
Sfițească-se pașii cuvântului Tău
Fie voia Ta în abisul tăcerii
În cer și pe pământ
Prinosul cuvintelor noastre primește-l
Din eternitate în eternitate
Aceeași închipuire metafizică
Și ne iartă nouă nemurirea
Și toamna singuratică din priviri
Și nu ne duce pe noi în durere
Când ochii bat în cer cu o lacrimă!

poezie de Diana Mihaela Zăgan din Poezia (2001)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amurg de toamnă

La început oamenii
preschimbau cuvintele
în picături de ploaie
și dezbrăcau copacii
în lacrimi
și sensul îl căutau în stele
Acum oamenii
s-au preschimbat în umbre
ce-și caută esența în vis
Au uitat să privească
ploaia și copacii
Nu mai dezbracă din priviri
tăcerea
o adâncesc în vorbe și scântei
de iluminare
Acum oamenii
s-au preschimbat în umbre
ce-și caută copacul

poezie de Diana Mihaela Zăgan din revista "Poezia" (2001)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pas în destin

1. Pe tălpile mele odihnește nepătrunsul
umbră străină despuiată de vise
sub fiecare pas înflorea un tei

2. Muguri de îngeri la poarta zilei
așteptau să-și lepede chipul lunii
sub fiecare pas e ziuă

poezie de Diana Mihaela Zăgan din Poezia (2001)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

sunt
ce-a mai rămas din ziua de ieri
și mi-e frică
de mireasma nopții ce-mi inundă luna

poezie de Diana Mihaela Zăgan din Poezia (2001)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Recviem pentru iubire

mreaja de păcate din ochii tăi tufe
de liliac verde
cu buza otrăvită de pasiune și lacrimă
curgând
sete nestinsă de neant, imagine
desenată-n prăpastie
sabie îmbibată-n sânge ca-ntr-o carte
deschisă spre cer
Iubire ești ca o femeie vie în trupul unui fluviu
dezbrăcată de fluturi și întoarsă-ntr-o lacrimă
pierderea ta de la finele lumii ar fi un fulger
aruncat de-a lungul lumânărilor
aflate pe nisipul bisericii morții
Iubire-nufăr de porțelan sărutat de bătăile inimii
lăsându-mă atinsă de adierea buzei tale
sunt suflet viu în trup de foc
și mă întrb:
- pentru cine se naște iubirea?
- Pentru OAMENI!

poezie de Diana Mihaela Zăgan din revista "Poezia" (2001)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anotimpurile

Sfinxul mă întreabă:
- Ce cauți?
- Divinitatea, vechi parfum
de cetină și tămâie
miros ce mă urmărește de veacuri
porumbel al Apocalipsei!

poezie de Diana Mihaela Zăgan din revista "Poezia" (2001)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anotimpurile

Scrinul vestejit al zorilor
coboară pe pământ
ninge mărunt, fulgii mă ard
îmi pipăie pielea
îmi inundă ochii
îmi usucă buzele
dorm în patul meu
și-și iau zborul spre fereastra inimii
luminându-mi hruba sufletului

poezie de Diana Mihaela Zăgan din revista "Poezia" (2001)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Diana Mihaela Zăgan, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook