Dumitru Gherghina

Sfat

Dormeam dus...
Deodată apari tu, mamă,
şi, cu amândouă mâinile,
ochii mei
îi deschizi...
Apoi pleci,
eşti tare grăbită...
şi somnul vine din nou
ca ploaia
după o caniculă mare.
Stai treaz – îmi şopteşti –
încă o secundă treaz,
încă o zi,
încă un an,
încă o veşnicie...

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiune

Graiul meu sacru, grai dulce, părintesc,
Greoi mă mişc prin lanurile tale...
Spicele moi şi coapte unduiesc
Şi fac, din văi, coline mai domoale.

Mi-a fost dat mereu să hoinăresc
Pe dealurile austere şi străbune...
Cu limba – bici năluci să şfichiuesc
Zâzaniile încleştate-n grâne.

Boabe de jar în grâul auriu,
Mărgăritar e graiul licărind sub stele,
Când iau în gură seminţia lui,
Scrâşnind îmi crapă smalţul pe măsele...

Eşti rodul inimii bine dospit
Decât un singur an pe veşnicie
Şi fructul rar de cum s-a zămislit,
Rămâne neştirbită mărturie...

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele mele...

Cuvintele mele,
măiastre păsări călătoare
ce migrează continuu,
arătând, cu precizie astronomică,
doar nordul...
Vă asigur, cu multă ardoare,
că nu sunt mai reci ca gheaţa,
nici mai pufoase ca zăpada
cuvintele mele,
dar, pe unde zboară ele,
peste ape şi munţi,
în urma lor,
rămân în văzduh,
ireale,
cioplite pentru eternitate,
preafrumoasele aurore boreale...

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din dragoste

Vino la mine, încă nu-i târziu
Şi ţine-mi capul strâns în poala ta,
Să nu tresar când somnul timpuriu
Într-un coşmar adânc s-o transforma.

Vino, cuprinde-mi tâmplele fierbinţi
Şi pune-ţi gura peste gura mea,
Cu pasiune-ncearcă să m-alinţi...
Aşa începe, acuma, dragostea!

Îmbrăţişează-mă, nu fi nătângă,
Abia prinde trupul tău contur,
Sărută-mă, să nu mă smulgă
Valul de spaimă care creşte-n jur.

Şi poate rade totul. Eu o să-ncep să strig
Să-mi vină-n apărare chiar şi-un stol de iele...
Atunci nu vom pieri bolnavi şi nu se sting
Nici soarele, nici celelalte stele!

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fugă eşuată

Fuga e ruşinoasă,
dar e sănătoasă...
Tu, prietene,
ai fugit ca un laş
din trecerea timpului
şi te-ai salvat,
pentru o clipă.
Oare, când te vei salva definitiv?
Nimeni nu poate şti niciodată...
Eu am încercat, doar o dată
şi m-am poticnit mortal
poate din nepricepere, de nemurire
sau din lipsă de antrenament asiduu...
dar, când nu mă mai aşteptam,
am fost strivit fulgerător
între două clipe.

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gramatică

Am învăţat atâta gramatică,
încât fiinţa mea
însetată de abstract,
se conjugă din ce în ce mai des
la timpul trecut
şi parcă, cel mai bine
mi se potriveşte
perfectul simplu...
Pe când eul meu, mai optimist,
va învăţa să conjuge
doar la viitor?!

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora

Născut în sat, în pace şi lumină,
Nu pot trăi, de nu se ţin de mână,
Duminica la horă, când timpul e frumos,
Flăcăii, dârz, sau fetele, duios...

Era nespus de greu – mi-aduc aminte –
Când trebuia să iei hora-nainte,
Dar, dacă sârba îndrăcită reuşea,
Erai în satul tău un "cineva"!

Acasă chiot dau prin băutură,
Că sunt chitit, ad-hoc, pe-nvăţătură,
Tot calc şi bat în tact, alerg pe loc
Dar nu mă las – că mor de nu mai joc!

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

Ai luat cu tine neaua de pe munte,
Ce te urmează paşnic, pas cu pas,
Tăcerea fulgilor să nu cuvânte
Şi strălucirea gheţii, fără de popas.

Ai născocit culori albastre-anume
Ca să le caţeri brave în pisc semeţ, de cer
Şi sprijinind căderea acelor stele bune
Le-ai troienit cascada în nopţile cu ger.

E ger, zăpada scârţâie sub pasul meu,
Atârnă iile subţiri de promoroacă,
De ramurile joase, lumina goală joacă
Azi, numai pentru tine şi... pentru Dumnezeu!

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzie

Era o ceaţă... Mă treceau fiorii
De parcă printr-o lacrimă priveam
Un fel de neodihnă a culorii
Zbătându-se în termopanul de la geam.

Cred că era un semn. Ceva megând pe roate
Atât de simplu bolţile surpând,
Că se-auzea cum văile-nsetate
Se umplu, în tăcere, cu pământ.

Fosforescent şi palid şi aiurea,
Tu luminai din turnurile verii,
Dar trupul tău, ca mai demult, părea
Neînvăţat cu legile tăcerii...

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lebedele

La intrarea în parc,
pe apa lină a lacului
în a cărui oglindă
se reflectă chipurile noastre, tremurânde,
dovadă peremptorie
că suntem vii,
vâslesc necontenit lebedele ninse
sfidând gerul iernii
şi spintecând, semeţe,
pojghiţa de gheaţă,
o infimă stavilă
în drumul lor spre lumină,
într-o desăvârşită tăcere.

poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!