Poezii de Dumitru Râpanu
Duțu Toma
M-ai întrebat de-atâtea ori
Ce se întâmplă-atunci când mori...
Eu îți spuneam, mai mult în glumă:
Nimic, suntem făcuți din humă!
Cum, nu te-a mulțumit răspunsul,
Să nu mai dăm cu presupusul,
Tu ai urcat până la stele
Și ai luat spusele mele...
Să-mi dai și mie, dar, de veste
Dacă nu-i totul o poveste,
Dacă Acolo este soare,
Dacă singurătatea doare...
De nu găsești vreo alinare
Să-mi faci și mie o chemare!
poezie de Dumitru Râpanu (16 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A plecat grăbit, Vieru...
A plecat grăbit Vieru
Să-mpletească stele-n cer:
Din ele face Cuvântul
Și-l trimite-apoi cu gândul
Să ajungă cât pământul
Să ne fie Giuvaier...
poezie de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acelei
Privirii tale-am fost plebeu
Și nu am vorba răsucită;
De ești cumva nefericită,
Nefericit mă simt și eu!
Mă rog la Cer mereu, mereu
Să ai o viață liniștită;
De ești acuma fericită,
Să știi că-s fericit și eu!
Eu nu mai am nicio ispită,
Acuma nici nu-mi este greu...
Să fii tot timpu-ndrăgostită,
Aceasta îți doresc mereu...
Și dacă ești tu ești fericită
Să știi că-s fericit și eu!
poezie de Dumitru Râpanu (1995)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cămara de fructe
Deschid cu grijă ușa la beci de cum ajung
Cu cheia lucitoare de-atâta folosit,
Atent să nu audă nevasta, stau smerit
Și-mi reproșez cu ciudă că am uitat s-o ung.
Mă răscolește gustul aromei pe furtun,
Simțit chiar de pe timpul când e paharul gol
N-apuc să umplu cana că mă și simt matol
Nu scot pe cep licoarea, că doar nu sunt nebun!
Evlavios, cum altfel, chiar dacă nu mă crezi,
Luminii lumânării i-arăt paharul plin;
Cu gândul la nevastă, în cinstea ei închin
Și mă feresc de grindă să nu văd stele verzi
Nici de această dată nevasta nu m-a prins...
Pun vin la balamale, să plec fără emoții,
Evit astfel din fașă în capul meu comoții,
Închid enorma ușă și... mă trezesc din vis!
poezie satirică de Dumitru Râpanu (2013)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel
Prostul, dacă nu-i fudul,
Parcă n-ar fi prost destul;
Are viața liniștită
Fiindcă-i mintea odihnită;
Orice lucru-i o ispită,
Este prost, dar și credul;
Prostul, dacă nu-i fudul,
Parcă n-ar fi prost destul;
Fruntea-i arde ca o plită,
Neuronu-i un pendul
Ce se mișcă somnambul
Cu o mină plictisită;
Prostul, dacă nu-i fudul...
rondel de Dumitru Râpanu (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt un simplu călător
Spectator pe scena lumii,
Al vieții mele, biet actor,
Eu, încă de la sânul mumii,
Am fost un simplu călător.
Nu vreau să fiu nemuritor,
M-ași plictisi irevocabil;
Eu sunt un simplu călător
Și am bagajul suportabil.
Bilet eu am la purtător,
Traseul meu este probabil;
Eu sunt un simplu călător
Și garantez că sunt solvabil.
Nu cer la nimeni ajutor,
Călătoresc, chiar confortabil,
Și când ieși-voi din decor
Ași vrea să am bilet valabil.
poezie de Dumitru Râpanu (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Plouă
Dacă-n inima mea plouă
Se împarte iar în două:
Jumătatea ta mă ceartă,
Jumătatea mea te iartă.
Dacă e pusă pe ceartă
Și pe mine nu mă iartă...
Nu rezistă dacă plouă
Și-o să-mi iau inimă nouă!
poezie de Dumitru Râpanu (2008)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel
Mi-e dor de banca din Grădină,
De visul verde, ce s-a dus...
De ochii tăi plini de lumină
Și... poate de-un sărut în plus!
Mi-e dor de timpul ce s-a scurs
De tot ce-ar fi frumos să vină
Mi-e dor de banca din Grădină,
De visul verde, ce s-a dus...
Mi-e dor de chipul de regină
De toate câte nu s-au spus
De toți ce n-au avut vreo vină
Că mai adus atât de sus...
Mi-e dor de banca din Grădină!
rondel de Dumitru Râpanu (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Dumitru Râpanu, adresa este: