Poezii de Edward Dyer
Laudă unei minți mulțumite
Ei stau în bani până la brâu, dar vor până la umăr,
Eu am puțin, dar nu râvnesc s-am casa mult mai plină:
Ei sunt săracii, deși au averi fără de număr,
Iar eu sunt domnul cel bogat, cu starea mea puțină.
Ei sărmani, eu bogat; ei cu cerșitul, eu dăruiesc;
A lor e lipsa-, al meu prisosul; ei strâng, iar eu trăiesc.
poezie de Edward Dyer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Edward Dyer, adresa este: