Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Edward Thomas

Poezii de Edward Thomas

Adlestrop

Da. Îmi amintesc de Adlestrop –
De nume, pentru că într-o fierbinte
După-amiază rapidul a frânat brusc în gară.
Era un iunie târziu, țin minte.

Aburul a fluierat. A tușit un om.
Nimeni n-a urcat, nici coborât la stop.
Peronul a rămas pustiu. Tot ce-am văzut
A fost numele. Atâta – Adlestrop

Și sălciile, scaieții, iarba
Și crețușca, fânul uscat în stoguri, rostogol;
Nimic pe lume mai static și mai singur
Decât un norișor alb, pe cerul gol.

Și în acel moment, o mierlă a cântat
Pe-aproape – urmată-apoi, din sihăstrie,
Până departe, nostalgic, de tot păsăretul
Din Oxford și din Gloucestershire.

poezie clasică de Edward Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Ploaie

Ploaie, ploaie la miezul nopții, doar ploaia dezlănțuită
Căzând peste cabană sumbr㠖 și solitudinea, și eu,
Amintindu-mi iarăși că o să mor
Și că nu voi mai auzi ploaia, nici nu-i voi mulțumi
Pentru că mă spală și-s mai curat decât am fost vreodată
Din clipa în care m-am născut în această singurătate.

Binecuvântați sunt cei morți pentru că plouă peste ei;
Iar eu aici mă rog ca nimeni din cei pe care i-am iubit
Să nu moară-n noaptea asta sau să zacă, încă treaz,
Singur, ascultând ropotul ploii,
Fie-n durere, fie împăcat,
Neputincios printre cei vii și cei care s-au dus,
Ca o apă rece printre trestii rupte,
Miriade de trestii rupte, liniștite și încremenite,
Sau ca mine care n-a avut nicio iubire pe care-această ploaie
Dezlănțuită să n-o dizolve, mai puțin iubirea pentru moarte,
Dacă-aceasta se-îndreptă spre tot ce-i perfect și
Nu poate, furtunile-mi spun, să dezamăgească.

poezie de Edward Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O pisică

Avea, printre copii, un nume; dar nu era iubită;
Aparținea unor oameni binecrescuți,
Care-o dădea afară din casă noaptea
Și care-i înecau întotdeauna pisoii abia născuți.

Cu toate-acestea primăvara pisica
Mânca mierle, sturzi, privighetori,
Și alte păsări cu tril fermecător și zbor înalt,
Cum și resturi din găleata vecinilor, uneori.

Am detestat-o, am urât-o pentru asta;
Un pistrui pe pieptul unui sturz, o dungă,
Valora de-un milion de ori mai mult; și totuși
Domnul Dumnezeu i-a îngăduit o viață lungă.

poezie de Edward Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Edward Thomas, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Fani pe Facebook