Poezii de Edward Thomas
Adlestrop
Da. Îmi amintesc de Adlestrop
De nume, pentru că într-o fierbinte
După-amiază rapidul a frânat brusc în gară.
Era un iunie târziu, țin minte.
Aburul a fluierat. A tușit un om.
Nimeni n-a urcat, nici coborât la stop.
Peronul a rămas pustiu. Tot ce-am văzut
A fost numele. Atâta Adlestrop
Și sălciile, scaieții, iarba
Și crețușca, fânul uscat în stoguri, rostogol;
Nimic pe lume mai static și mai singur
Decât un norișor alb, pe cerul gol.
Și în acel moment, o mierlă a cântat
Pe-aproape urmată-apoi, din sihăstrie,
Până departe, nostalgic, de tot păsăretul
Din Oxford și din Gloucestershire.
poezie clasică de Edward Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Este disponibil și textul în engleză.Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Edward Thomas, adresa este:
