Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Emil Giurgiuca

Poezii de Emil Giurgiuca

La o cicoare

Pentru cine te-ai gătit cu atâtea petale?
Cui îi surâzi din zori
Până-n seară? Vântul și-a pus sandale
De raze de soare.
Dar ochii tăi nu se miră, sunt flori.

Brațele din mâneci scăpate
Le-nalți către creștet și ard.
Te prăfuie carul amiezii, din roate,
Și fumul de ierburi și nard.

Ci tu, ca un vis de iubire
Al pajiștii verzi,
Te legeni, surâzi în neștire
Și în tinerețea ta crudă te pierzi.

poezie clasică de Emil Giurgiuca din Poeme (1989)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvintele

Cuvintele sunt grunjii de culori,
Reflexe din jăratecul latent,
Esențe vii, nescuturate flori
Și semne unui sens incandescent.

Ce-i risipit, cu ele mi-l adun,
Ca într-o stemă, șesuri, râuri, munți.
Câmpul real pe care-l recompun,
Spre piscuri virtuale-ntinde punți.

Și se-ncheagă-un tânăr univers
Și singular în fiece cuvânt.
Miracolul acesta e: un vers,
Cristal și undă în care mă cuprind.

Sau mă aleg cu aburul suflat
În diminețile de martie
Pe iezere - oglinzi în care bat
Munții cu stelele și codrii patriei.

poezie clasică de Emil Giurgiuca din Poemele verii (1964)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înălțimi

În aerul ca apa de munte
Cicoarea ochiul și-l va deschide
Și sufletu-nflorit în larguri mii de
Guri de argint va ridica spre a zilei frunte.

Tânăr în turnul muntelui să mă recapăt,
Puternic să mă simt de mândre gânduri,
Să se dezghioace de pe boltă steaua lacăt
Și, râset nou de soare, să scutur ceru-n vânturi.

poezie clasică de Emil Giurgiuca din Anotimpuri (1938)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Despărțire

Rămas bun țarină a belșugului
Și-a copilăriei mele cuib de cuc!
N-o să mai cresc, n-o să mai cânt pe drumul plugului
Și smuls de lângă boii blânzi, mă duc, mă duc...

Dacă mi-ar crește umbra-n câmp altoii,
Precum tot câmpul îmi va crește-n gând.
Prin tină și pe trup cu biciul ploii
Pe drumul toamnei aș porni cântând.

Știu: plugu-n șură mi s-a rugini,
La poartă doi părinți bătrâni vor plânge,
Sub cer strein și mohorât voi rătăci
Fără de țintă, fără soare, fără sânge...

Pe-aici va arde vara înăbușită-n buruiană,
Un loc în strana dreaptă va fi mereu pustiu.
Mama va duce flori și-a plânge la icoană
Și satul va fi trist că nu mai viu...

poezie de Emil Giurgiuca din Anotimpuri (1938)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Emil Giurgiuca, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Emil Giurgiuca


poet și traducător român

Evenimente biografice

Fani pe Facebook