Poezii de Enrique Antonio Sanchez Liranzo, pagina 2
Când pleacă iubirea
Florile ca rubinele
vor cădea în mare,
în apele ei de cristal
ce le reflectă izbirea.
Acel albastru celestial,
acel albastru tropical.
Al valurilor
care se izbesc și se retrag,
la marginea mării.
Printre stânci și recife,
ele se asemănă cu întunecimea
apelor și suspinului,
când iubirea pleacă.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cum este posibil?
Cum este posibil
Iubire de pe treapta mea,
Când îți doresc dragostea
Să-mi oferi dezamăgirea?
Cum este posibil
Să trăiești în vara călduță
Și eu în iarna-nghețată?
Cum este posibil
Să nu-ți amintești
De aroma dulce a cafelei?
Cum este posibil
Să nu mă dorești
Dup-atâtea ceasuri de iubire?
Sunt conștient
Că în viață
Primul sarut
[...] Citește tot
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Două primăveri
O floare niciodată
Două primăveri nu a trăit,
Să fiu vreodată n-am visat
Primul tău iubit
Niciodată n-ai știut
Că iubită eu te-am vrut
De când ne-am cunoscut
În noaptea aceea de amor.
Ca frunza cutremurată de furtună,
E posibil să fi fost femeia căutată,
Dar, așa cum florile se ofilesc îndată,
Poate mai târziu ajung în a iubirii grădină.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Frunze de iubire
Ai fost tu,
Singura roză
Din grădina mea,
Care a înflorit
În toate
Primăverile.
II
Ai fost tu,
Singura frunză,
Care primăvara
Ai strălucit mai frumos
Decât celelalte
Ca să fii atât de frumoasă.
III
Ești strălucire
Veusiană
Și încântătoare.
Pentru că florile
Din grădina mea,
Numai ele văd
[...] Citește tot
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Frustrare
Acum că nu te văd
Și departe ești de mine,
Atunci eu simt dorința
Mai aproape a fi de tine.
De tine, că te-am iubit atât
Cu toată ființa mea,
Aș dori aproape să te am
Cu toate că te pierd.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Grădina iubirii noastre
Iubirea noastră a fost o grădină
În toată vastitatea ei,
Tu ai lăsat să se usuce
Corola florii,
Pentru a distruge sufletul
Și inima mea.
De aceea inima
mi-a devenit un deșert,
ce are nevoie de un strop
din dragostea ta.
De aceea se răspândește În lume
Strigătul meu de durere.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!


În parc
Stând în parc
Ca în toate zilele,
privirea mi se juca cu briza
Printre flori și copaci.
Imi imaginam zâmbetul tău
Atât de mândru și delicat
Ca-n prima zi
Când buzele mi-ai dat
Nu am visat vreodată
Că dragostea ta frumoasă
Îmi va înebuni viața.
În anii mei cei mai frumoși,
În anii mei zâmbitori,
In cel mai bun moment al vieții.
Poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo
[...] Citește tot
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Încântare
Culoarea ochilor tăi
mă încântă.
Trupul tău este măsliniu
și buzele tale
sunt de culoarea cafelei.
Slabiciunea mea sunt sânii tăi
luminoși, ca un răsărit de soare,
ce zvâgnesc dimineața
trezindu-mă, doamnă;
și lacrimile din ochii tăi,
miresmele primăverii
în floare ce se strecoară
prin fereastra întredeschisă
și lumânarea de sărbătoare
care-mi trezește dragostea.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2010), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Îndoiala
A fost în sufletul meu adânc îngropată
îndoiala ce timpul nu poate s-o șteargă,
îmi schingiue inima ca lancea-nvăpăiată
și nimeni pe lume nu poate să-nțeleagă.
Sub picioare prăpastia mi-se deschide
și văd că viața-mi este în mare pericol,
mă simt incapabil de a mai decide,
căci furii se abat asupra-mi ca viscol.
Căzut-am victimă gândirii profunde,
mi-am simțit sufletul aspru bătut
de frică ori de -ndoiala ce mă pătrunde,
iar să mă apăr de acestea n-am avut scut.
Un cutremur din inima mea se aude.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2010), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iubire nestatornică
Am umblat pe mări
căutând un surâs.
Am umblat prin orașe
căutând dragostea ta.
Dragostea care a plecat
și cred că nu mai vine,
dragostea care ni-ai dat-o
nesățioasă femeie.
Am umblat pretutindeni,
ca să aflu despre tine.
Poate că ai dispărut
pentru a nu te mai vedea!
Poate m-ai părăsit
că te-ai plictisit de mine!
Poate că a fost visul meu
că te voi părăsi?
Poate că a fost dragostea ta
[...] Citește tot
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo, traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Enrique Antonio Sanchez Liranzo, adresa este:
