Florin Costinescu

Fără întoarcere

Călătoria noastră se opreşte
sub acest cireş în care fructele
nu ajung niciodată la coacere,
drumul e cu atât mai neted,
mai fără oprelişte,
cu cât este fără întoarcere...
câteodată cireşul lasă locul dudului,
nucului, salciei sau măslinului,
ceea ce se mai poate numi
jocul destinului...

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie

Fum în nervuri, aprinse ruguri,
în parcuri doar statuile nu mor,
iar aerul e plin de voci
parcă venind din Elsinor,

Ce replici! Umbre-şi spun pe nume,
cândva au fost Polonius, Hamlet,
acum sunt doar copaci fără de frunze,
coboară ziua-n violet,

A fi sau a nu fi se-aude,
Shakespeare mai scrie-o replică pe vânt;
veniţi la teatru, gata sunt actorii,
spectacolul va-ncepe în curând

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transcrieri

Capul lui Thomas Morus rostogolindu-se,
roata fără oprire a adevărului
pe dunga de jertfă
a cuvintelor.

*

Tărâm asediat de singurătatea fumului,
reculegerea vântului, urmele subţiri
ale păsărilor -
amintirea scrierii cuneiforme.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare

Rânduieşte-ţi în cămară
cât mai multe întrebări,
din ele te vei hrăni,
iarna e lungă,
în guşa ciocârliei
este încă zăpadă.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din trup în trup

Din trup în trup cobor ca pe o scară,
văzut de nimeni; ruguri lângă ruguri
pe cele mai de jos mi le-nconjoară,

Devremele-n azur năştea seminţe
de păsări în rotire; nenăscut,
un trup al meu creştea printre fiinţe,
primul meu trup, rămas necunoscut.

Mi-e frigul, apă, iar târziul, pâine; număr
văzut de nimeni cercuri în cărbuni;
şi lunec spre fierbinte pân- la umeri,
simţind îmbrăţişarea vastelor genuni,

Supune-te, tu, oarbă necredinţă
luminilor din temple ascunse în statui,
vegheate încă între vechi nisipuri
de ochii fără somn ai nimănui,

Din trup în trup cobor ca pe o scară

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lied

Poţi crede în tot – a crede
alcătuire înseamnă,
pe temelie de verde,
pe temelie de toamnă,

Pe temelie de verde
jocul cu stele întrânsul,
pe temelie de toamnă
dorul şi plânsul...

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nord

Întinse corzi pe care fructe cad,
cu sonuri blânde preajma-nmiresmează,
din toamnă-n toamnă: aur repetat
în care mici inele îngerii sculptează,

Fulgere scurte, teamă de amurg,
între un munte şi o stea uitată;
şi apele, aceleaşi, care curg,
din nordul rece-al lui a fost odată.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radiografie

Totul se vedea înlăuntrul lui distinct,
precum a-i privi din câmpie spre munţi,
imediat după ploaie:
anii aveau înfăţişarea unor arhipelaguri pestriţe
împrăştiate de vânturi potrivnice,
zilele, conturul unor meteoriţi în miniatură
căzuţi pe maidane insalubre;
orele nu depăşeau mărimea locului de popas
pentru câteva vocale privilegiate;
secundele ocupau obscura suprafaţă
a unui punct final.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transcrieri 2

Viaţa – în cristalul îndelung şlefuit
al Utopiei,
suspendată între unghiuri şi transparenţe –
rufă îngheţată
de frigul vidului.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transcrieri 3

Obiceiul de a arunca sămânţa
în brazdă şi de-a aştepta –
omul, o duioasă spirală
între bobul de grâu
şi vechile piramide.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!