Florin Laiu

Ieşirea din corabie

Potopul a venit deodată,
Neaşteptat, dar mult vestit.
În ziua-aceea păcătoşii,
Târziu, în valuri, s-au căit.
Din milioanele de oameni,
Opt suflete au fost salvate
Printr-o credinţă umilită
Ce zilnic i-a condus la fapte.

Peste oceanul nesfârşit
Care-nghiţise munţi şi case,
Numai ei singuri au plutit,
Purtaţi pe aripi luminoase.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Protestul maimuţelor

Odată o maimuţă din evul anecdotic,
Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,
A explodat: "Surate, sunt foarte ofensată
Că-n jungla hominidă superevoluată
A apărut o teză, vădit maliţioasă,
Că Homo ar descinde din stirpea noastră aleasă...
Eu protestez sălbatic, rănită în mândrie,
Că se propagă-n lume asemenea prostie.
Dacă-ntâlniţi un singur nepot pitecantrop,
Atunci, pentru banane să vă urcaţi în plop...
Nu sufăr comparaţii cu tristul regn uman,
Sunt mulţumită, nene, ca-s pur orangutan.
Eu, chiar să mă oblige în vreun laborator,
N-aş deveni port-bâtă şi nici informator;
Şi cum progenitorii maimuţă m-au făcut,
Sper să n-ajung ca omul, un josnic involut!
Păi, s-a văzut vreodată la noi atâta ură?
Oare la noi se minte, se-njunghie, se fură?
Nu veţi vedea prin lume, cât timp purta-vom coadă,
Gorile divorţate şi prunci lăsaţi pe stradă.

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Laiu (1990, Bucureşti)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

David şi Goliat

N-au îndrăznit vitejii să condamne
Pe-acest obraznic munte – Goliat,
Dar eu, din râvnă pentru Tine, Doamne,
Cu-o piatră din pârâu l-am răsturnat.
Se cântă până astăzi eroismul
Lui David, adversarul celor răi.
Dar cine-şi biruieşte gigantismul?
Doboară Doamne pe vrăjmaşii Tăi.

Invidia, luceafărul arzând,
Căzut din cer, găsise loc în rege.
Nici harpele de aur, suspinând,
N-o mai puteau îngenunchea sub Lege.

Pe David, acest duh l-a urmărit,
Căci el purta în sine pe Messía.
Pribeag înfometat şi hăituit,
El a sfinţit cu psalmii lui pustia.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absalom

Frumosul prinţ cu păr nemaivăzut
Râvnea, ca Lucifer s-apuce tronul.
Şi mulţi în umbra lui au apărut,
Cu-acelaşi zel care dăduse tonul.
S-a răsculat băiatul răsfăţat,
Fiind în stare să-şi ucidă tatăl.
Dar părul de pe cap la încurcat
Şi-i spânzurat şi azi în codru, iată-l!

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegerea lui Iosua

Iosua, generalul credincios,
Adesea se pleca în rugăciune,
Dar îşi făcea şi partea lui, voios,
Nu aştepta mereu numai minune.
Chiar dacă eşti un tânăr ca Iosua
Şi ţi-a pus Domnul sarcina în spate,
Să nu te temi, căci El te va susţine,
Aşa cum pe Calvar le-a dus pe toate.

Nu tremura, nu tu conduci, ci Domnul,
Şi nu te îmbăta de-ngrijorare.
Ia-ţi sarcina şi poart-o cu credinţă,
Căci El îţi iese în întâmpinare.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa din stâncă

Din stânca cea lovită în pustie
A izvorât cândva şuvoi de apă,
Să bea toţi însetaţii şi să-nvie,
O viaţă nouă astăzi să înceapă.
Când le-a fost sete, Domnul le-a dat apă
Din stânca minunată şi lovită,
Bogat izvor din care se adapă
Dorinţa marii gloate, potolită.

Căci Stânca cea lovită e Cristos
Şi harul Său e apa înstelată.
Vorbeşte Stâncii, dacă eşti setos,
Şi vei avea belşug de har în viaţă.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avraam primeşte oaspeţi

Obişnuit ca să primească oaspeţi,
Fără să ştie, Avraam cel drept
A găzduit pe îngeri, chiar pe Domnul,
Slujindu-le amabil şi concret.
Şi astfel a primit făgăduinţa
Unui copil de mult tot aşteptat;
Atunci a mijlocit pentru Sodoma,
Pentru acei ce-odată i-a salvat.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căderea Ierihonului

Cetatea Lunii, mândră, păcătoasă,
Se-mpotrivea căderii presimţite.
De-ar fi crezut, ca a Rahavei casă,
N-ar fi pierit sub tunete-nteţite.
Dar n-a crezut şi nu s-a pocăit.
Aşa va fi şi cu această lume,
Căci cele şapte trâmbiţe-au sosit,
Sunând avertizare, foc şi ciume.

Nu pentru jaf s-a dat spre nimicire,
Cetatea, ci spre sfântă judecată.
De-aceea Israel avea poruncă
Să nu ia pentru sine vreo răsplată.

Şi toţi au înţeles şi-au ascultat,
Afară de Acan, cel cu mantia...
Privind, el a poftit şi a luat.
Cu viaţa şi-a plătit apostazia.

Cetatea Ai a fost apoi luată

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cain şi Abel

Primii copii născuţi pe acest pământ
Doi fraţi (crescuţi cu lapte de credinţă)
Adus-au două jertfe Celui Sfânt:
O jertfă ce nu doare, dusă-n vânt,
Şi alta sângerând de pocăinţă...

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei doi gemeni

Esau şi Iacov, cei doi fraţi,
S-au despărţit chiar din pruncie:
Esau cu jocul şi mâncarea
Iar Israel la datorie.
Edom, lumesc şi fără frâu,
A devenit popor duşman.
Dar Israel a fost ales
Să împlinească sfântul plan.

Nici Iacov nu era un sfânt,
Căci a minţit şi a-nşelat,
Şi-apoi, de frica lui Esau,
Departe sa refugiat.

Dar Domnul nu l-a părăsit,
Ci i-a întins sub paşi o scară
Pe care harul minunat,
La cei descurajaţi, coboară.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!