Florin Laiu

Visul lui Faraon

Faraon în patu-i lat
A visat un vis ciudat:
Şapte vaci frumoase, grase,
Şi-încă şapte urâcioase,
Slabe, şi urâte foc,
Ce le-au înghiţit pe loc
Pe acelea mai frumoase.
Apoi şapte spice grase
Şi-alte spice mici, uscate
Ce veniră pe la spate,
Şi-mpungând cu paiul lor
Trupul plin al primelor,
Le-nghiţiră...,, Ce să fie?"
Se-ntreba o-mpărăţie.
Vrăjitorii s-au plecat
La răspunsul minunat
Ce prin Iosif Domnu-a dat.
,, Şapte ani de bogăţie
şi-apoi şapte-n sărăcie
Vor urma. Deci adunaţi,

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul lui Iacob

Fugea de mâna lui Esau,
Departe-n lumea largă, sau
De amintirea că-a greşit
În faţa Domnului, voit?
El spuse-n rugăciune aşa:
,, Părinte, iartă vina mea!
Oh, dă-mi un semn, un sfat, un vis"...
Şi-n vis văzu un paradis.

Din care coborau spre el
Vâslind din aripi, uşurel,
Mulţi îngeri pe o înaltă scară
De importanţă planetară.

Isus Cristos, El ne-a legat
De ceru-albastru, preacurat.
Să-mi fie inima Betel,
Loc sfânt păstrat doar pentru El.

Când Iacob a ajuns la ţintă

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viţelul de aur

Abia primiseră porunca
Dar ei tânjeau de dor de lume,
Şi-au început îndată munca
De-a face-un chip acelui Nume.
Viţel de aur? Un pretext!
Căci zeul lor era plăcerea:
Mâncăruri, băuturi şi joc,
Şi muzica şi despuierea...

Tu, Aharon, acolo-n frunte,
Ce explicaţii bâiguieşti?
Ia-ţi cupa plină cu cenuşă
Şi-n jale să te pocăieşti!

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegerea lui Solomon

În ceas de noapte, Domnul i-a vorbit
Lui Solomon, cum Biblia ne spune.
Tot felul de comori i-a oferit,
Dar regele-a ales înţelepciune.
Şi-n vremea lui, în linişte de aur,
S-a construit cel mai măreţ palat,
Ca-n el să locuiască pe vecie,
Pe tronul păcii, Domnul împărat.
...........................................
Şi s-a dus vestea până-n ţări străine,
De regele cel tânăr, înţelept.
Venind regina Sabei ca să-l vadă,
A apucat şi ea pe drumul drept.

Ce trist că Solomon îşi pierde mintea,
Trăgând apoi o lume după el!
La urmă, pocăit, a scris cu lacrimi:
,, Deşertăciune! Toate sunt la fel!"

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!