Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Francis Jammes

Poezii de Francis Jammes

Limpezire pastorală

Un singur nor e cerul și încruntat se-nclină,
Acoperă și-neacă din vârfuri o colină,
Dar din întunecarea aceasta mai pe urmă
Spălată-n ploaie albă, coboară jos o turmă.

poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căldura

Același strigăt mic de greier se așează
Peste tăcere și odihnă în câmpie
Și strălucirea gliei atâta e de vie,
Că urcă până-n ceruri înaltă. E amiază.

poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tatălui meu, guadalupean

Gândesc la marea, care se leagănă în unde
Și parcă văd acuma în noaptea asta grea
Adâncul nesfârșit, când gol, când plin, de unde
Ieși - coraliu sfânt -copilăria ta.

poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Elegia XIV

Tu îmi spuneai: - Iubite! - Iubito! îți spuneam.
- Ninge! spuneai, și: - Ninge! spuneam privind pe geam.

- Încă... spuneai, și: - Încă... și gura mea spunea.
- Așa... spuneai, și gura mea îngâna: - Așa...

Iar mai târziu: - Pe tine cât te iubesc! mi-ai spus.
- Eu și mai mult pe tine! îți răspundeam. - S-a dus,

Spuneai, frumoasa vară! Eu: - Toamna e-n pridvor!
... Dar vorbele-și pierduseră asemănarea lor.

Și a venit și ziua aceea, în sfârșit.
Când m-ai numit pe nume: - Prietene iubit!

(Din Vasta Întomnare era doar un ecou!)
Și-ți răspundeam: - Repetă! Vreau să aud din nou!

poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Victor Tulbure
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Rugăciune pentru a avea o femeie simplă

Fă, Doamne, ca aceea care-mi va fi soție
Umilă și supusă prietenă să-mi fie;
Să adormim alături ținându-ne de mâini;
Să poarte totdeauna ascunsă între sâni,
C-un lanț de-argint, legată, de gât o iconiță;
Să aibă carnea moale, luciosă ca o pernă
Pe care raze de-aur amurgul să o pună;
Să aibă suflet simplu și fără de prihană,
Ca să-mi redea surâsul ce vindecă-orice rană;
Să aibă suflet tare spre-a mă veghea străină,
Așa cum somnul florii-l veghează o albină;
Și când voi muri ochii să vină să-mi închidă,
Dar fără-a spune-o rugă cu suflet plin de-obidă,
Ci să-ngenunche lângă cearșaful ca de spumă
Cu-năbușirea-aceea-a durerii ce sugrumă.

poezie clasică de Francis Jammes
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfârșit de sărbătoare

Nelămurit în toamnă, aseară-am revăzut
Aceeași luncă unde am pescuit noi doi,
Tu pleci și eu rămân mai trist și neștiut
Cum sună de departe un cântec de cimpoi.

poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acei nărozi...

Acei nărozi făceau experimente,
Roia o lume în costume sport.
Ce artificii, scânteieri demente!
Riscai pe loc să cazi trăznit, și mort.

Suiau baloane-ornate ca un teatru.
Stricate, semănau sinucigași.
Dar frații Montgolfier aveau curaj.
Și-Academia de știință, treabă.

poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pusesem aer parfumat

Pusesem aer parfumat
În pipa care mă inspiră
Pe când salcâmul se admiră
În ochiul lunii mai curat.

Atunci urechii îi fu dat
S-audă-o fată cum se miră
Râzând că n-am și eu o liră
Ca un confrate consacrat.

Ci-n mica-i barcă legănată
Tăcere se făcu de-odată;
Codrii trăgeau să moară-n jur.

Ea-mi asculta flautul care
Scotea din el suspinul pur
Al primăverii trecătoare!

poezie clasică de Francis Jammes
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zbor

Enormă, pasărea plutea nemișcătoare,
Deodată se zbătu pe loc și-apoi în sus
Își îndreptă rotund un cioc de răpitoare
Și își purtă greoi un trup înspre apus.

poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Francis Jammes, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Francis Jammes


poet francez

Evenimente biografice

Fani pe Facebook