Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

George Barker

Poezii de George Barker

Despre salvarea unui prieten pe coasta de la Norfolk

Marea-aceea rece,-învolburată, de la Cromer se străduia să-l atragă
Într-un mormânt lichid, clătinător, el se zbătea greoi
Năzuind s-ajungă la țărm, dar un val înalt cu creasta neagră
I-a tăiat calea, împingându-l înapoi.
Și-a văzut copilul alergând pe plajă și revăzut viața-întreagă,
Apoi, o ultimă imagine, stânca de pe care sărise-n valuri,
Simbol a tot ce-înseamnă-adio. În vreme ce țipa, cerând ajutor,
Un clipocit zglobiu la suprafața mării îi înăbușea
Chemarea, iar el s-a afundat în propriul gâlgâit sonor,
Asemeni unui aviator murind. Apoi ea,
Dormind adânc lângă băiețelul care clădea clepsidre din nisip,
A fost trezită de Salvatorul Destinelor,
Cel care știa că ora-aceea-i nepotrivită pentru somn:
Deschizând ochii, a văzut deodat'
Marea și pe tatăl copilului ei afundându-se. S-a aruncat
În gura-acelui mormânt cu cap de hidră
Chiar în clipa-n care, deasupra-i, marea se închidea
Pentru-a-l transfera-într-o altă viață.
Dar ea, ca un Orfeu al altor timpuri, a pătruns în vârtej și-a
Scos la lumină, trăgându-l de păr,

[...] Citește tot

poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Circulară din America

Urechile mele de editor
Sunt într-o supraveghere
Permanentă-a celor
Două emisfere –
Și ce mama naibii
Crezi că-aud
Pulsând cu putere?
Aud Beat-ul, Ritmul,
Nu ritmul inimii care bate,
Ci palpitațiile posace-ale
Noii Arte.
Ascult cum o idee moartă,
Măcinată-n căpățâni cu minte lipsă,
Urmează implacabili lideri
Printr-o prelungă eclipsă.
O, Kerouac, Kerouac,
N-ar fi oare de poveste,
Dacă vreo idee
Chiar îți supraviețuiește?
...1/2 de idee

[...] Citește tot

poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În memoria lui David Archer

Cuvintele sunt întotdeauna
la fel de ciudate și de moarte ca
acele fragmente și rămășițe
aruncate de valuri pe țărm:
Stau în ceața mării
privind în jos la cuvintele albe
și la bucățelele de lemn purtând amprenta sării,
întrebâdu-mă mirat le ce folosesc.
Cred că ele n-au niciodată
intenția să fie
ceea ce noi, când încercăm a vorbi,
ne gândim c-ar fi:
nu ne pot purta
deasupra spumei vorbelor,
aripi atașate la picioarele ologilor
pentru a-i ridica din noroaie.

Le chem deasupra mării
pentru toate reflecțiile mele
(ele par să-mi vorbească așa cum o scoică

[...] Citește tot

poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Justiție la miezul nopții

Ea se-apropie de anii vârstei crude,
Oare cine-i va da o jumătate de pat?
Somnambulul cel orb care ne aude
Fiecare cuvânt nerostit vreodat'.

poezie de George Barker din Justiție la miezul nopții, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mamei mele

Cea mai aproape, cea mai dragă, cea mai iubită, cea mai departe,
Sub fereastra-aceea mare unde-am regăsit-o întotdeauna,
Stând acolo la fel de imensă ca Asia, cu râsul ei, seism,
Ginul și puii de găină neavând nicio șansă-n mâinile-i,
Irezistibilă asemeni lui Rabelais, dar foarte tandră
Cu câinii schilozi și cu păsările rănite din jurul ei –
Un cortegiu pe care nimeni nu-l putea urma, asemeni unui cataclism,
Mai puțin cățelușul dând din coadă-n urma fanfarei.

Ea nu arunca nici o privire spre bombardierele de pe cer și nici nu se-îndura
Să-și abandoneze ginul sau să-l ascundă-n beci,
Mai degrabă stătea sprijinită de marginea mesei de mahon, ca un munte
Pe care numai credința l-ar fi putut clinti; îi trimit, cât mai sunt sub soare,
O, toată credința și toată iubirea mea să-i spună
Că știu, se va strămuta curând din plângere-n plângere-cântare.

poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Oricărui membru al generației mele

Ce-ți mai amintești? – diminețile de vară
Petrecute cu o fată-n lunca râului, la Richmond;
Erați în costume de baie și-n vreme ce-o sărutai stângaci
Istoria chicotea în tufișurile de măceș.
Ce avertisment – Dacă-am fi știut, dacă-am fi știut!
Și când, apoi, ai privit retrospectiv în oglindă-a fost acel înțeles
Revelat deplin, ai perceput durerea din culcușul perlei?
Teribilă ziua de mâine-n postura ei teutonică,
Dezvăluind un trecut absurd pe care nu-l putem renega!

Când ne sărutam, nu făceam decât să-încărcăm puștile viitorului,
Iar din jurămintele noastre fierbinți, precum dinții balaurului,
Își extrăgea puterea sărutul morții; când eram tineri și frumoși,
Dansând împreună în ceea ce credeam că este viață,
Cine se aflau în brațele noastre, dacă nu târfele morții,
Târfe pe care le descoperim în paturile noastre-abia astăzi, astăzi...

poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de George Barker, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook