George Roşca

(Pi)Erotic

Cum se poate cineva opri din a cugeta
La singurul lucru la care poate reflecta?
M-ai întrebat asta, acum multă vreme,
Iar eu nu ţi-am răspuns, şi-am ajuns la fel...
În mod ironic, fix tu, Columbiţă nedumerită,
Ai plecat atunci grăbită, lăsând în urmă,
O umbră a unui fals iubit cu inima rănită.
Frigea carnea pe mine pentru ce-am făcut;
Pentru felul-n care m-am pierdut în regres,
Încercând să-mi satisfac setea de succes.
Iar acum îmi curge doar sângele de drac
Prin mâinile-necate-n stacojiul lac de vene.
Nu mă înţelege greşit, încă n-am un răspuns,
Ştii că somnu-mi se ascunde când sunt stresat.
Plus că sunt străpuns, fiindcă ai îndesat
Atâtea pumnale făurite-n amarul adunat.
Fără odihnă... să mai gândesc eu la soluţii?!
Am întrebat un prieten, ştii că ne aud pereţii.
M-am apropiat de urechea lor cu pretenţii
Şi-un Mefistofelic răspuns mi-au dat într-un final.

[...] Citeşte tot

poezie de George Roşca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!