Poezii de Gorunescu Carmen Lidia
Ars poetica
Pământ arid, vid existential
Viața este o
lăncedă baltă, apă
fetidă, eternă,
încremenită așteptare,
peisaj solar, lipsit de contemplare
ochiul zadarnic
încearcă să te anime
ascunsă - i tainic, ca o draperie, de pleoapa ochiului, orbita goală
peisaj arid, selenar,
acest vid imaginar
nicio idee nu-i mai transpare
îi este imposibil să intre în travaliu
gândului opac
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe (1917)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autobiografică
M-am născut bolnavă de toamnă
Într-un noiembrie în care copacii suferinzi
Aveau început de calviție
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Inspirație
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autumnală
Semințe astrale germinează în melancolii
Printre pulberi de aur, un soare zgârcit aruncă zâmbete pale
În zile anemice, se fac transfuzii din struguri sângerii
Drosophila Melanogaster vampirizează
Pocale
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baclava
Sunt o baclava,
Visul voluptuos al cadânei
Căreia sultanul nu i-a putut refuza nimic
Acest sirop lipicios al dragostei este desuet!
Chiar dacă vă lingeți pe degete,
Vă sfătuiesc să rezistați ispitei,
Puteți deveni diabetici!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blind date
Cumințenia pământului te așteaptă la masa tăcerii
Nicio discuție nu e mai aprinsă decât cea din priviri, scurtcircuitată de intemperiile vieții
Inima mea, bătând cu sincope, se înalță
Irișii ochilor se golesc apa sărat-amară
O lacrimă uitată pe-o geană
Trag oblonul peste-o amintire
Întuneric, pâlpâire
Zbor. Gandu-mi odihnește pe un nor
Viața se scurge între cele două ferestre, că sufletul dimineții
Nu căuta droguri în America,
Speranța îți este întotdeauna la îndemână!
Hai să ne întâlnim, că să ne vorbim!
Cea mai plăcută conversație se petrece în tăcere, doar din priviri
Sunt dispusă întotdeauna să iert mâinile ocupate, niciodată o gură închisă!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blind date
Cumințenia pământului te așteaptă la masa tăcerii
Nicio discuție nu e mai aprinsă ca cea din priviri, scurtcircuitata de intemperiile vieții
Inima mea bătrână, cu sincope, bate încă
Cei doi iriși se golesc de apa sărat - amară
O lacrimă uitată pe - o geană
Trag oblonul pleoapei peste o amintire
Întuneric, pâlpâire.
Zbor, gândul îmi odihnesc pe pufosul nor
Viața se varsă intre cele doua ferestre, ca sufletul dimineții
Nu căuta droguri în America,
Speranța îți este întotdeauna la îndemână!
Hai sa ne întâlnim, ca să ne vorbim!
Cea mai plăcută conversație are loc în tăcere, doar din priviri
Sunt dispusă întotdeauna să iert mâinile ocupate, nu și o absenta conversație!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bovarism
Sunt o variantă nefericită a Evei
Port povara culpabilitații ancestrale
Raiul mi-a fugit de mult de sub picioare
Apatia mi-a înlocuit voluptatea
Ecou mai are în mine doar singurătatea
Adam nu s-a născut încă sau e căsătorit
Până și șarpele m-a părăsit plictisit
Dinții mi i-am rupt în fructul oprit
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe, Poezii (2017)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărbuni stinși
Cărbunii stinși cu greu se mai aprind
In noapte, umblă fantomele noastre
de pe când eram tineri
Niciunul n-a rămas același
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din revista Boema, volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Claustrare
În sufletul meu,
copilăria zgâlțâie drugii de fier ai porții închise
Inutil!
Am aruncat cheia!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crez
Cel care nu are tată nu se poate numi om
Avem cu toții unul și acela se numește Iisus Hristos
Refuz erotismul pe suprafețe plane
Sunt distruse de acarieni
Amorurile mele sunt mentale, cerebrale, verticale
Nebunia este singurul instrument care schimba lumea in rău
Este incubata, dar nu rămâne în interior și, din păcate, produce implozie!
Limbajul nostru este universal, aparține tuturor
Refuz mezaliante, pentru a-mi conserva sângele pur, știu ca este albastru!
Mă simt frumoasa, pentru ca am gândit pur și simplu frumos
Iubesc materia din care am fost creată, pentru ca este coordonată de mintea mea
Cred că oamenii sunt minunați doar ca proiecții mentale!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Gorunescu Carmen Lidia, adresa este: