Poezii de Gorunescu Carmen Lidia
Autobiografică
M-am născut bolnavă de toamnă
Într-un noiembrie în care copacii suferinzi
Aveau început de calviție
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Inspirație
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autumnală
Semințe astrale germinează în melancolii
Printre pulberi de aur, un soare zgârcit aruncă zâmbete pale
În zile anemice, se fac transfuzii din struguri sângerii
Drosophila Melanogaster vampirizează
Pocale
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baclava
Sunt o baclava,
Visul voluptuos al cadânei
Căreia sultanul nu i-a putut refuza nimic
Acest sirop lipicios al dragostei este desuet!
Chiar dacă vă lingeți pe degete,
Vă sfătuiesc să rezistați ispitei,
Puteți deveni diabetici!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bovarism
Sunt o variantă nefericită a Evei
Port povara culpabilitații ancestrale
Raiul mi-a fugit de mult de sub picioare
Apatia mi-a înlocuit voluptatea
Ecou mai are în mine doar singurătatea
Adam nu s-a născut încă sau e căsătorit
Până și șarpele m-a părăsit plictisit
Dinții mi i-am rupt în fructul oprit
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Pasagere clipe, Poezii (2017)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărbuni stinși
Cărbunii stinși cu greu se mai aprind
In noapte, umblă fantomele noastre
de pe când eram tineri
Niciunul n-a rămas același
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din revista Boema, volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crez
Cel care nu are tată nu se poate numi om
Avem cu toții unul și acela se numește Iisus Hristos
Refuz erotismul pe suprafețe plane
Sunt distruse de acarieni
Amorurile mele sunt mentale, cerebrale, verticale
Nebunia este singurul instrument care schimba lumea in rău
Este incubata, dar nu rămâne în interior și, din păcate, produce implozie!
Limbajul nostru este universal, aparține tuturor
Refuz mezaliante, pentru a-mi conserva sângele pur, știu ca este albastru!
Mă simt frumoasa, pentru ca am gândit pur și simplu frumos
Iubesc materia din care am fost creată, pentru ca este coordonată de mintea mea
Cred că oamenii sunt minunați doar ca proiecții mentale!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criogenie
Descind dintr-o poveste scandinavă,
Sunt o craiasă a ghețurilor
În palatul acesta sălășluiește sufletul meu!
Spărgându-se în cristale,
Cuvintele caută zadarnic ecou
Nu vă lăsați înșelați de luminițele din priviri,
Nu sunt decât reflexii ale zăpezii!
Nu, nu încerca să mă topești cu zâmbetul tău,
Sunt de gheață!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Defunctă
În mijlocul odăii,
Iubirea și-a pus ștreangul de gât
Tu aștepți lângă scaun
Ca să-i revendici trupul schimonosit
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Pasagere clipe, Poezii (2017)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecologică
Apele sufletului meu sunt tulburi
În timp ce mă scăldam în ele,
Au fost otrăvite de privirea aceea trufașă
Zâmbetul - aisberg aruncat
din colțul gurii tale, frumos conturate, în aorta mea
Rănit și înfrigurat,
sufletul meu s-a retras
Să hiberneze până la primăvară
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fashion
Arbirez un zâmbet de ocazie,
Port o conversație de complezență
Fiindcă duritatea a intrat in desuet,
Iar sentimentalismul e în tendințe,
Am pentru acest sezon o inimă accesoriu
Îmi țes singură sufletul - o pânză transparentă
Zilnic mă îmbrac elegant, în fine gingășii, finețuri.
În fața nesimțirii, îmi arunc de pe mine eleganța, fără nicio pudoare
Mă dezbrac de caracter, în fața prostiei
Îmi păstrez întotdeauna duritatea, ca haină de schimb,
Rareori, conștiința - material reciclabil
Pentru a rămâne în vogă, am îmbrăcăminte unisex și... același tip de comportament
Pălăria o port sperând necontenit
Că cineva mă va face să o ridic
Acoperă - mi inima cu ceva...
Îmbracă - mă cu privirea ta...
Aceste cuvinte banalizate, prea mult purtate,
Mâine, cu siguranță, vor fi aruncate!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Vol Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Gorunescu Carmen Lidia, adresa este: