Poezii de Gorunescu V Carmen Lidia
Fatum
În această viață coșmarescă
E inutil să ne opunem intrării în declin
Ne-am îmbătat prea mult cu pelin
Moartea devine dar sublim
Gardianule, ca să mor fericit,
În loc de o ultimă țigară,
Fă-mi, te rog, viața cât mai amară!
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fugit irreparabile tempus
Fugit irreparabile tempus
Timpul nu mai are răbdare
Sunt timp în căutare de spatiu,
Doar așa pot căpăta sens!
Mă las bucurat la trecut, viitor și prezent
În trecut eu zburam, iar ție îți ploua pe aripi
Viitorul este întotdeauna incert
În prezent, lemn pentru foc mi-a rămas doar piciorul de lemn
De la minus la plus infinit, oamenii mă locuiesc temporar
În povestea vieții lor, devin relativ
Se poate vorbi despre vanitatea scriitorului Timp
El ne scrie poveștile, doar el știe să ne citească
Sub privirea -i de expert,
poveștile vieții noastre sunt banale, futile, inutile
Timpul nu mai are răbdare
Timpul nu are niciodată răbdare!
Fugit irreparabile tempus
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Nepublicată
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea nu este sfârșitul,
îmi spun de câte ori îngrop o iubire, o amintire, un ideal
Moartea nu este sfârșitul!
Deși sper la o noua viata,
totuși îmi scriu zilnic testamentul în cuvinte, prietrnii, hotărârile hazardului
Moartea nu este sfârșitul,
își spune orice nefericit aruncat în viata, între trăire și netraire, în eșec
Moartea nu este sfârșitul!
Întotdeauna rămâne speranța,
își spun morții vii, dead walking
De fapt, nu știu, sunt în propria - mi viața, în prima, în cealaltă, a doua, ultima?
Habar n-am, trăiesc sau sunt între praguri, zile și nopți, respirari, nerespirari, lumina, întuneric?
Răspunde - mi, de ce taci?
Vocea mea nu ajunge pana la Tine, sau nici Tu nu știi?
Dă-mi încă o palmă,
trezește - mă din moarte,
ca să îmi dau seama!
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă primăvară
Până când geroase straturi,
mă întreb dusă de gânduri,
rup a verii mele vrajă?
Primăvara-i un preludiu
Iar vor înverzi copacii, nebunie polifloră!
Martie în prag se arată,
cu- n zâmbet de circumstanță
Ars pământ se încălzește,
tresărind pișcat de gâze
Valsul florilor va-începe, secondat de buburuze
Nebunia de miresme,
alb înnebunit de galben,
Soare pal, pe cer de opal
Risipă de crudul verde,
în tușe largi
Păpădiile fragile,
armonii multicolore
recompun vechiul pastel
Un alt vis în efemer!
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partir c' est mourir en peu
Partir c' est mourir en peu
(Paul Valery)
S-auzi cum stropi de viata
se preling, o zbatere de - un suflet...
Partir c'est mourir en peu
Fiecare plecare înseamnă a muri puțin
Fiecare plecare dintre noi e o ruptură a ființei noastre
Fiecare plecare ne slăbește
Fiecare plecare ne umilește pe noi cei rămași inutili în fața destinului
Fiecare plecare este un strigăt viu al singurătății
Partir c'est mourir en peu!
Așa fragmentati cum sunteți,
Nu-i așa că vă simțiți mai mult morți decât vii?
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pieta
Eli, Eli, sabahtani,
Trupu-mi de carne și oase
Implora fără a primi răspuns
Eli, Eli, sabahtani,
Trupul meu fără vlagă
Implora pieta
Eli, Eli, sabahtani
Numai durerea împietrita a mamei
Refuză să își înțeleagă menirea
În timp ce sângele mi se scurgea pe vestmant,
Disperată, m-a mai nascut încă o dată
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pieta
Eli, Eli sabahtani
Trupul de carne și oase implora, fără a primi răspuns
Eli, Eli, sabahtani,
Trupul meu fără vlagă implora pieta
Eli, Eli, sabahtani
Numai durerea împietrită a mamei
Ce refuza să-și înțeleagă menirea,
În timp ce sângele mi se scurgea pe veșmânt,
Disperată, m-a mai născut încă o dată.
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Vol Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu.carmen25@gmail.com
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cioburi de vitralii
Arunc o monedă printre cioburile de sticlă în care stă împrăștiat chipul tău
Cap- capul de mort de pe vasul piraților, un vas tainic, nimeni nu știe unde ancorează
Am atribuit o aură de sfințenie acestei povești
Pe un altar, mă sacrificam zilnic
Construiam o biserică și îți pictasem chipul în vitralii
Din subconștient însă, a năvălit o lumină puternică, a spart ferestrele, a șters umbrele, dispărând clar-obscurul
Am aruncat o monedă printre cioburile de sticlă în care stătea împrăștiat chipul tău
Speram să iasă pajură - o pasăre puternică să ne poarte pe aripi în înălțimi
Dar a venit o lumină....
Când se face lumină, nicio taină nu mai poate ascunde iluzii, sentimente profane
Iar pe cruce, se răstignesc doar cei care își merită venerația
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre cioburi de vitralii
Arunc o monedă printre cioburile de sticlă în care sta împrăștiat chipul tău
Cap- capul de mort de pe vasul piraților, un vad tainic, nimeni nu știe unde ancorează
Am atribuit o aură de sfințenie acestei povesti
Pe un altar, mă sacrificam zilnic
Construiam o biserică și îți pictasem chipul în vitralii
Din subconștient însă, a năvălit o lumină puternică, a spart ferestrele, a șters umbrele, făcând să dispară clar-obscurul
Am aruncat o monedă printre cioburile de sticlă în care stătea împrăștiat chipul tău
Speram sa iasă pajura, o pasăre puternică, să ne poarte pe aripi
Dar a venit o lumină...
Când se face lumină, în nicio taină nu se mai pot ascunde iluzii, sentimente profane
Iar pe cruce se răstignesc doar cei care își merită venerația
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu.carmen25@gmail.com
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea lui Circe
O frunte îngustă nu naște idei
Ce-și poate dori o vrăjitoare?
Poate orice, numai să - și dorească!
Circe are puterea să - i transforme pe bărbați în animale paranormale, paramentale, instinctuale
Nu, nu, merci, dragă, nu te vreau în postura umană,
Doar trupul tău l-aș vrea!
Ca orice vrăjitoare, sunt o instinctuală.
Inima, organ inutil!
Totuși, numai să vreau...
Să - mi pun aceasta dorință?
M-aș putea transforma dintr-o vrăjitoare,
În... soția ta
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Gorunescu V Carmen Lidia, adresa este: