Gorunescu V. Carmen Lidia

Fugit irreparabile tempus

Fugit irreparabile tempus
Sunt timp în căutare de spaţiu, numai aşa pot căpăta sens
Mă las conjugat la trecut, viitor şi prezent
În trecut, eu zburam, iar ţie îţi ploua pe aripi, Lorelei
Pentru oameni, viitorul este întotdeauna incert
În prezent, lemn pentru foc, ti - a rămas doar piciorul de lemn
Eu, Timpul sunt întotdeauna măreţ!
De la minus la plus infinit, oamenii ma locuiesc temporar
În povestea vieţii lor, devin relativ
Se poate vorbi despre vanitatea scriitorului Timp care ne scrie poveştile şi ni le citeşte
Sub privirea sa de expert, lecturile devin banale, futile, inutile
Pentru oameni, Timpul nu are niciodată răbdare
Fugit irreparabile tempus

poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Les jeux sont faits!

E târziu să mai renunţi
Nicio întoarcere
Les jeux sont faits!
Nu admit absenţa, spune El!
Pas, gândesc eu!
Nu, nu se poate renunţa,
Les jeux sont faits!
Nu permit să gândeşti ea, în prezenţa mea!
Tardiv, mi-a răspuns el,
Les jeux sont faits!
Salvează - te, mi-au spus ei!
Tardiv, le-am răspuns eu,
Les jeux sont faits!
Noapte aici... Dincolo?
Justiţie, mi-au răspuns ei!
Salvare, şopteşte ea, e rapid... nu simţi nimic!
Poftim,
Pot!
Curaj, mă îndeamnă ei!
Servită, am răspuns eu,

[...] Citeşte tot

poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia din La vie en rose (2019)
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marlen

Ea îi făcea să se simtă soldaţi înaintea unei mari bătălii
Nu, nu le ordona: soldaţi treceţi Prutul!
Dar ei se simţeau pregătiţi pentru luptă, cu inima -n piept, atârnând greu,
Că o raniţă
Lili Marleen, Lili Marleen, dragostea mea pentru tine mă face puternic!
El se simţea soldatul Sveik aşteptând cu nerăbdare să fie reprogramat
Marlen era femeia antreprenor, avea programul supraîncărcat
Privea zilnic dintr-un zgârie-nori, prin geamul mat
El era fericit când se găsea notat în agenda nervos aruncată
pe biroul oval
Marlena avea trupul sculptat într-o sală de fitness,
Alerga de două ori pe săptămână pe o bandă, rupându-se cu greu
din cotidianul stresant
Îi întinsese uşor mâna, cu un gest studiat:
Marlen, s-a prezentat, cu un glas ce se dorea stilat...
Marlen este numele meu...
Şi-a înclinat puţin pe spate capul cu păr oxigenat
Cu un pix ţinut senzual între dinţi, cu buze subţiri şi fierbinţi,
Aşezată pe birou, repeta provocator secvenţa filmului Instinct primar
Cu aceeaşi poziţie studiată, închide uşor uşa, cu piciorul încălţat

[...] Citeşte tot

poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere de aur

Lin, pe apa de cleştar,
Doarme legânat un nufăr
Fost-a aruncat de-o stea,
Pe un verde cufăr
Taci, nu mă trezi, vis nu alunga,
Nu vreau să -l ucizi, nu articula!
Lună, noapte, stele,
Lângă lacuri... iele
Liniştea amplifică poveştile
În noaptea prelungă,
Când stele tremură -n undă
Ah, la ce bun cuvintele, tristele,
Alăute sparte?
Tăcerea deplină, despletită-n ape,
Cu surâs suav, îşi piaptănă misterele,
Din ovalul lunii, până -n talpa lumii
Apă de cleştar, oglinzi, niciun val.
Numai în tăcere se ivesc iele!
Desculţ stai la pândă...
Nu te-apropia de undă!

[...] Citeşte tot

poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia din Nepublicată
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!