Ioan Jorz

Fără titlu

Frunzele care cad spun poeme
despre dragoste şi disperare,
despre pustiu şi moarte
şi curgerea lor, când roşie şi caldă, când
galben-întristătoare,
ploaie de lacrimi friabile şi putrezinde,
tânguire…
Frunzele care cad murmură poeme
despre răspântii şi destinaţii îndepărtate!

poezie de Ioan Jorz
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jiugecata dă apoi

La Sfântu' Pătru, supt poartă,
În cotrinţ', poalie, şiupag,
Dzăşie muieri, toace-odată,
I s-or fost propcit în prag,
Ca să şiară-n Rai intrare,
Că or fost evlavioase
Ş-or avut bună purtare,
Toace or fost credincioase.
Sfântu', cu ocheţ pă nas,
Li-o cerut ca înăince
Să facă, ălea, un pas –
Cari cum n-o fost cumince!
Dă ş-or înşălat bărbatu',
Să iasă!... Şî n'-una, două,
Or păşît spră Prea-Înaltu'...
C-or ieşît în faţă nouă.
Numa una o rămas,
(A măi faină, dîntră toace),
N-o făcut, baş, nişi un pas,
Dă să-ş' gea Pătru pă space...

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Jorz din Antologia poeziei în grai bănăţean
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cantos

Fără reverberaţii, mi-e cântul trist şi sloi,
Nu mai am sentimentul de sfâşiere, pur,
Iubirea noastră, tragic, s-a subţiat sub ploi,
Tandreţea, fulger negru, s-a stins pe cerul sur…

Plutim în anotimpul ce sângeră-n hârtie,
Desperechiaţi şi tragici, familie de cocori,
Ce pieptul, pentru pui, cu ciocul şi-l sfâşie,
Sfârşind în răstignirea de spin din sicomori.

Petalele în sonuri ce amintesc de moarte
S-or sfâşia în somnul topit în curcubeu
Şi ziua-n ochiul nopţii s-o săvârşi, departe
De putred, scurs spre tine, străinul ochi al meu.

Iubito, alte aripi vor arde-n depărtarea
Nedespletirii-n drumuri, ce nu are revers,
Şi valul disperării s-o prăbuşi în marea
Înneguratei lacrimi, ce o strivesc în vers.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Jorz
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutarea tonului potrivit

- îngere! – am strigat fără
a-mi drege glasul
şi coarda vocală
dreapta
mi-a plesnit
- îngere! – am strigat şi-a doua oară
fără să-mi dreg glasul
şi coarda vocală
stânga
a plesnit
colorând aerul
cu sunete roşii...
- îngere! – am mai strigat
de data aceasta cu cu privirea
goală de ochi
nu din teamă
ci cu sfiiciune
- îngere! bună ziua! – voiam eu să spun
adică
să-mi salut politicos îngerul...

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Jorz din Suflecarea trupului de pe suflet
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!

La cosât cu Pătru Nica

Într-o dzî, dă gimineaţă,
Cum cosam noi, amândoi,
Supt un geal, pă o postaţă
Unge-am sămănat trifoi,
Lângă plaţu' lu Burtoane,
Mă pomen că-m' strîgă Nica:
- Nu cosî, c-ăişia, Ioane,
M-am iubit io cu Florica!
Io, cum mi-s om sîmţîtori,
Pă loc c-am încrepenit –
N-am cosît, cam d-un porşori,
P-unge Pătru s-o iubit...
Cân' trăjiam io măi cu drag,
Tot o apă şî săcios,
Să m-aprupii dă cârşiag,
Iar m-oprieşcie-ăl păcătos...
Mă pomen că-m' strîgă Nica:
-Ceaceo,-ăişia, în trifoi,
O stat mama lu Florica
Şî s-o fost uitat la noi!

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Jorz din Antologia poeziei în grai bănăţean
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stampă

Doar în mintea-mi adormită
Doarme-o pasăre rănită,
I s-a frânt urma pe cer
Într-un zbor morţesc, stingher…

Şi-n cuibarul meu de somn,
Unde gândurile cresc,
Se întrupă într-un Domn,
Zborul ei cel păsăresc.

Doar în mintea-mi amorţită,
Fără aer, fără zbor,
Zace pasărea rănită,
Fără rănile ce-o dor.

Fără un soroc de ceaţă,
Fără pene şi puf pur,
Doarme o întreagă viaţă
Pasărea, somnul ei sur.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Jorz din revista "Interferenţe"
Adăugat de Ioan Jorz
Comentează! | Votează! | Copiază!