Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Ioana Cornelia Sigarteu

Poezii de Ioana Cornelia Sigarteu

Armonie de toamna

Atingerea toamnei ne-a ajuns din nou
Inimile ne sunt acoperite de ploi nesfârșite
Acceptă destinul nostru, nu spune nimic.
Întreaga viață transformată în gri
Dispărem din această lume,
Tu și cu mine,
Noi vom fi parte din armonia de toamnă
Împreună dormind pentru un vis nesfârșit,
Tu și cu mine,
Noi vom fi vântul eternității.
Și albastrul e în gri...
Totul moare doar pentru a se renaște
Nu trebuie să îți fie frică:
Voi rezista până ce vom dispărea...

poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumina si caldura

E frig...
Gerul e aspru, zăpada scârțâie sub noi...
Viața, dar și moartea, ne-a unit pe amândoi...

E noapte...
Lumina rece a lunii mă cheamă la ea...
Iar mă incearcă acea premoniție rea...

E iarnă...
Gânduri mute îmi fulguie în minte...
Mă privești și-mi șoptești ceva fără cuvinte...

E întuneric...
Picături moi de umbre ne udă conștiința...
Geana de lumină ne va ucide ființa!

poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alb de noapte

Valuri concentrice de parfum
Simfonie de petale aurii
E tot galben,
Dar nu de-ajuns.

Am închis sărutul fără pecete.
Prin mâini străine,
E verde,
Dar nu de-ajuns.

Cald, gust metalic,
Durere halucinogenă,
E roșu,
Dar nu de-ajuns.

Umbriți de gene ondulate
În lacrimi de sare
Tot albastru,
Dar nu de-ajuns.

[...] Citește tot

poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

In sfarsit m-am intors sa ma privesc

Într-o oglindă mânjită de povești galbene...
Sufăr cumplit de o tuse uscată,
Iar visele mi-au explodat în noapte...
Schije de dor mi s-au împlântat în creier.
Am vrut să mor... și am murit.
Într-un fel. Bun ca oricare altul.
Ți-am pierdut moliciunea palmelor,
Dar mi-am rămas eu. Naivă.
Cu un simț acut de lipsă perfidă.
Am luat golul și l-am umplut cu vată.
Fără tine, mă uit la palmele mele.
Lipicioase. Străvezii. Resemnate. Mov.
Oare când voi putea tuși a uitare?
Când voi putea vedea în galben mai mult decât mov?

poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inmormantarea unui inger

Pledând pentru grațiere îmi cazi în genunchi...
Fața-ți este palidă, tristețea un junghi...
Atât de multă umilință, atât de multă uitare,
Acum ți-ai plecat ochii și ți-ai cerut iertare...

Un vechi cadavru de sentiment trădat
Într-un tânăr mormânt de trup uitat...
Se destramă o întreagă lume,
Prin moartea unui înger fără nume!

Lacrimi îți traversează chipul sec,
Câte amintiri cu ele se petrec...
Zburând spre ceruri fără nori,
Lăsând în urmă numai flori...

Veștede, vechi și putrezite,
Amintind de doruri ofilite...
-Ce privești acum în față?
Doar un cavou umam, fără de viață...

[...] Citește tot

poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pat de frunze moarte

Este iubire? ură? sau durere?
Mie îmi sună la fel...
Acestea sunt ultimele mele cuvinte
Pentru că oricum nu îmi pasă
Dacă vei veni cu mine aici
Aici unde soarele nu răsare niciodată...
Oare vei împărți lumea asta cu mine?
Nimic nu se compară cu acest vis frumos...
Să facem dragoste pe un pat de frunze moarte,
Printre neliniști și dureri,
Împreună să navigăm pe marea lacrimilor mele...
Deci vino! și chinul nostru va fi complet
Aici unde soarele nu răsare niciodată...

poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rosu si negru

E întuneric și mi-e frig...
Tavanul din lemn e mult prea aproape...
Sunt singură:
Doar demonii îmi mai vorbesc...

Cel mai bun prieten
Mi-a fost cuțitul...
Sângele mi-a curs
Roșu pentru tine...

Mi-am închis ochii și m-am rugat
Unui Dumnezeu din ceruri...
Dar EU nu cred în EL
Și EL nu m-a ascultat...

Priveam cu o plăcere dureroasă
Roșul vieții ce se scurge...
Șuvoaie calde de sentimente,
Patimi, vise, dor...

[...] Citește tot

poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Ioana Cornelia Sigarteu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook