Iuliana Dinte

Eşti un rău ce mă destramă, dar îmi e de tine dor

Îmi e dor de întristarea ce te leagă de decepţii,
Şi de mersul tău domol când te-ntorci de la iubit.
Animalic ţi-e instinctul dar pe-alocuri ai pretenţii
Şi ma-nchizi în versuri seara, lângă un tâlhar grăbit.

Tu, mă pregăteşti de moarte, şi mă-nbraci ca pe-o regină,
Peste sâni îmi pui eşarfe să-ţi rămână numai ţie.
Mă obligi să-mi scriu pedepse, să rămân fără lumină,
Şi m-arunci în temniţi noaptea lângă demoni de hârtie.

Dimineaţa pe răcoare mă priveşti cu ochi de sticlă,
Şi din ei îţi curge verde peste inima-mi de ceară,
Vreau să evadez din clipa când îţi sunt atât de mică,
Şi să inventez un vers, unde ma iubeşti o vară.

Îmi eşti monstru cu pretenţii şi-aştepţi sa-ţi vorbesc în şoaptă,
Vrei să îţi cerşesc iubire ca o ploaie sub un nor.
Mă dezbraci de amintiri şi miros de pâine coaptă,
Eşti un rău ce mă destramă, dar îmi e de tine dor!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dacă aş bea o cafea lângă tine,
Şi rujul pe buze mi-ar tremura.
Aş sorbi, iubite, cafeaua în rime
Şi la încă o noapte-aş spera.

O noapte senină şi plină de-amor,
O sticla de vin şi pielea ta fină.
Atât aş mai vrea înainte să mor,
Să mi te scurgi, ca versu-n retină!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

La mine să nu veniţi cu flori,
cu laude şi zarvă,
la mine să veniţi cu luna în priviri,
cu cărţi, cu poezii,
cu-n pic de rai în pumni
şi-n ochi cu bucurii!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tu nu-ntelegi că-mi este dor de tine
Şi te iubesc cu-atât de multă ură,
Ca-m început să desenez printre ruine
Spitale vechi, şi mintea mea nebună?

Tu nu-ntelegi că sunt de mult un strigat mut
Şi-un ţipăt surd, scăpat dintre plăceri,
Nu vezi cum cad unde soldaţii au căzut,
Salvandu-mi trupul de dureri?

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci te iubesc, iubito, ca o chemare în mormânt

Te caut prin lume şi-n beznă m-afund,
Iar norii mă-ndemnă adesea să-ţi cânt,
Căci te iubesc, cu sete-n ochi şi în gând,
Ca o chemare, în mormânt.

Te caut cu ochi nevăzuţi în lumină,
Şi îi ascund de iubire mereu.
Si-atunci, cand la mine lumina va fi să mai vină,
Nu voi mai fi crestin, voi fi ateu.

Te caut, femeie, cu paşi neumblaţi
Si-n ceafă iti simt mângâierea,
Iar noi, de moarte am fi putut să fim salvaţi
Dacă in locul durerii, mi-ai fi lăsat iubirea.

Te caut in vise, si-n ele bărbat nu mai sunt,
Sunt lup, sunt demon şi-ţi sfâşii plăcerea,
Căci te iubesc, iubito, ca o chemare-n mormânt,
Dar ziua imi piere puterea.

[...] Citeşte tot

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce eroi să mă salveze, când în mine picuri tu

Am vorbit cu sfinţii care, te-au făcut pe tine zeu,
Ştiu cum te-au zidit în mine, mai presus de Dumnezeu,
Am strigat la ei puternic, până m-a durut destinul
M-am înfometat de ciudă şi mi-am pregătit veninul...

Îmi e foame de mister şi de tine şi de-amor,
Mă topesc între planete şi pun doruri lângă dor.
Dar regretul mă-nfioară şi mă îngheaţă între ploi,
Unde eşti iubitul meu, unde sunteţi voi eroi?

Dar ce prinţi să mă salveze, când în mine picuri tu?
Cine-mi strânge-n braţe plânsul care-n tropote căzu?
Am să cer o liturghie pentru tine-n catedrală
Să-mi fi ultimul deliciu şi întâia mea greşeală.

Si-am să mă mărit bolnavă, cu un gând din gândul tău,
După ce am fost iubită, de-un nebun şi de-un călău.
Şi-am să mă mărit tăcută, fără sete de orgolii,
În aceeaşi catedrală unde plâng nemuritorii!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CUM MĂ IUBEŞTI TU

Nu mă întreba nimic... am cuvinte prea puţine,
Şi tăceri împrumutate de pe tâmpla unui monstru.
Sunt copila din povestea ce se ascundea în tine,
Ştii că nimeni nu m-atinge, cum mă atingi tu?

Iar îmi trec fiori prin piele când te-apropii ca un gând,
Căci prezenţa ta mă-ntreabă de îmi eşti doar tu bărbatu
Ce m-a preschimbat în mov şi mă lasă tremurând...
Ştii că nimeni nu sărută, cum mă săruţi tu?

Am făcut contract cu moartea, i-am dat de la mine vise,
Am plătit pentru iubire, dar şi pentru tot oftatu,
Ce ţi l-am furat credulă din sertarele închise,
Fiindcă nimeni nu iubeşte, cum mă iubeşti tu.

Mă topesc de aşteptări, şi mă scurg în absolut
Tac în faţa unui înger, nu-i spun că eşti adoratu
Din povestea indecentă cu statuile de lut
Unde toţi făceau amor, dar nici unul cum faci tu!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DĂ-MI VOIE O CLIPĂ SĂ ÎNNEBUNESC

Chiar dacă mai scriu versuri pline de dor
Şi las nebunia să-mi curgă pe piele,
Eu scriu fiindcă nu vreau să mor...
Nici tu să mă vezi în clipele grele.

Chiar dacă-mi citeşti pe chip bucuria
Şi-n ochi vezi doar verde turbat,
Pe mine mă doare de fel nebunia
Ma doare şi pasul, cu care-i plecat.

Chiar dacă îmi place prea mult să iubesc,
Si tremur când m-atingi cu privirea,
Dă-mi voie o clipa să înnebunesc...
Căci astăzi mă doare prea mult fericirea.

Chiar dacă şi viaţa din mine-i corectă,
Şi vântul m-atinge pe sâni uneori,
Pe mine ma doare prea rau că-s perfectă
Şi nu am secrete ascunse-n bujori.

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-ai şti

Dacă-ai şti ce rău mă doare neputinţa din oftat,
Când mă-ntorc de la cerşit cu un braţ de flori uscate.
Le-am cules de la nebuni, de pe un tărâm turbat,
Unde toate par frumoase, dar sunt putrezite toate.

Dacă-ai şti că-n parul meu joacă draci scăpaţi din horă,
Ruşinaţi de propriul teatru şi de slăbiciuni înalte,
Făr să vadă cum o clipa se înghesuie-ntr-o oră,
Şi cum în atâtea ore mor doar clipe sufocate.

Dacă-ai şti cum mă apasă trei suspine pe fiinţă,
Şi cum rup din mine cerul, să îmi scuture iubirea,
Ce-am vândut-o la nebuni pe trei sticle cu credinţă,
Să mă-nbăt noaptea cu ele, ca să nu mai simt durerea.

Dacă-ai şti că iadul tot mi-e complice-n poezie,
Când te scriu între blesteme şi te leg de adevăr,
Ai simţi că mi-e iubirea, mai presus de o hârtie,
Şi-ai veni de printre demoni să-mi pui stelele în păr!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De te-ai naşte azi călugăr

N-are primăvara timp să te scuture de vină,
Şi din ochi, să-ţi fure spaima, ce-ai ascuns-o în retină.
Tu iubeşti fără pretenţii şi-i pui morţii ochi de ceară,
O arunci în anotimpuri să se nască-n primăvară.

Azi te scriu cu întuneric pe lumina de pe tâmple,
Şi te cânt cu glasul mut tot sperând să nu se-ntâmple,
Şi să nu-mi corupi instinctul, sau dorinţa-ncătuşată,
Ce îmi stăpâneşte firea şi iubirea de-altă dată.

De te-ai naşte azi călugăr tot la fel ai blestema,
Şi uimirea dar şi ura ce se-ascunde-n barba ta.
Te-ai uita tot după fete şi le-ai tot cânta dramatic
Te-ai preface ziua-n înger, însă noaptea ai fi sadic.

Nici nu ştiu de ce am vrut să îmi sângerezi în rană,
Te-am iubit cu-atâta ură de nu cred că-s pământeană.
Sângerează azi altarul unde îmi citeai scripturi
Fiindcă eu te-am vrut poet, să îmi scrii pe piele versuri...

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!