Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Iustinian Gr. Zegreanu

Poezii de Iustinian Gr. Zegreanu

Patrulaterul conjugal (Poezia proză)

Ion o iubește pe Maria
Maria îl iubește pe Gheorghe
Gheorghe o iubește pe Florica
Florica îl iubește pe Ion
Patrulater conjugal banal
Aparent fără final, dar
Matematic s-ar putea iubii între ei
(atunci nuvela ar fi mai interesantă)
Fiecare se culcă cu fiecare
Asta este promiscuitate, nu nuvelă
Lipsește elementul tragic.
Deci reluăm povestirea
Ion o iubește pe Maria
Maria îl iubește pe Gheorghe
Vai ce mare nenorocire!
Dar Gheorghe o iubește pe Florica
Deja este tragic de tot!
Pentru că Florica îl iubește pe Ion
Mi-e îmi vine deja să plâng.
Dar... lipsește intriga

[...] Citește tot

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Soției - cu dragoste

Dacă m-aș lua după dogmele masculine
Și aș face doar ce este m-ai ușor
Nu ar fi trebuit să mă leg de tine
Mi-ar fi fost mai ușor să zbor
Dar am fost suficient de agreabil
La dragostea pe care ți-o port
Să fiu de la început capabil
Să te privesc ca pe un suport.
Nu este o simplă încăpățâre apucată
Și nici rezultatul unui stupid pariu,
Am ales o cale complicată
Deorece sunt suficient de viu.
Te iubesc în felul unui trăznet
Cu alternanța unui curent alternativ
Atent la fiecare foșnet
M-am transformat în șotul adjectiv
Știu că îți este greu și ție
Cu felul meu ciudat de a fi,
Dar cine a făcut calviție
Și pe cine îl vor cita biografii.

[...] Citește tot

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bâlci de toamnă

E toamnă afară și în suflet
Gândurile ca frunzele veștejite
Se așează-n în culori pe șevalet
Cu într-un tablou cu margini risipite.

Viața plânge în acorduri cu frânturi de vise
Ca într-o simfonie cu iz melancolic
Având refrene de mult compromise
Îmi schelălăie prin suflet ca un alcoolic.

Doi câini aleargă singuri pe stradă
De parcă ar avea treburi multe.
Iar două pisici miaună pițigăiat
Ca să de-a impresia că sunt culte.

Porcul guiță prin curte că a fost și el primar
Iar boul a ajuns acum președinte,
Deși în urmă a rămas doar bălegar
Zâmbind, pretinde că așa a fost și înainte.

[...] Citește tot

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Creatorul

Peste tot mă văd doar pe mine
Nu există om care să nu-mi semene
Și nici măcar un animal
Care să nu geamă cu glasul meu
Pe unde calc pământul se despică
Iar morții poartă chipul meu
Cerul și pământul, după mine au fost făcute
Soarele, luna și întreg universul
Mă urmărește cu mii de fețe ale mele...
Nu știu de unde și până unde
Această stranie și nebunească asemănare
Că doar sunt un simplu Dumnezeu

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doamne, fă-mă și pe mine prost

Adesea uitându-mă oglindă
Vreau să cred că sunt un prost
Cu o privire atât de blândă
De ce îmi caut în viată un rost?
De ce am tras atâta la galeră
Doar ca să învăț ce-i aia un periost.
Ca să faci acum carieră,
Este suficient ca să fi... prost.
La naștere vegheat de ursitoare
Am tras un destin de intelectual anost
Dar acum mă rog în gura mare
- "Te rog Doamne.... fă-mă prost"
În această mare absurditate
Când lumea învață contra-cost
De ce nu există o facultate
În care să înveți cum să fi prost.
Probabil... e o calitate înăscută
Și un binecuvântat privilegiu
De aceea nici nu se discută
Iar să gândești, e un sacrilegiu.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Declarație testamentară

De multe generații urâm continuu
La noi ura ține loc de icoane
Ne modelează și ne împlinește destinul
Ne ține adesea de sete și de foame.

Astfel ura a devenit un titlu de noblețe
De aceea am început să urâm de plăcere
Cu ură noi ne dăm dimineața binețe
Cu ură transformăm plăcerea în durere.

De aceea din ură ne-am născut
Să ducem ura pe mai departe
Din ură noi copii ne-am făcut
Ca moștenirea să nu se piardă-n parte.

Dacă noi nu am urî precum se crede
Ea s-ar împrăștia printre voi fără speranță
Dozele noastre obișnuite de ură, v-ar ucide
Iar viața voastră nu ar mai fi viață.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Detalii

Aș zice acum că știu foarte bine
Dar nu știu precis unde
De aceea nu mă pot abține
Să știu în spate ce se ascunde.
Mai important este că nu știu de ce!?
Deși paradoxal știu cum,
Răspunsurile îmi par apocaliptice
Și nu vreau să fac un lucru oricum.
De aceea mai întreb încă odată,
Detalile să îmi ofere întrebarea
Mult așteptată și asumată
Ce precis îmi va modifica abordarea.
De aceea mă frământă... de ce merit?
De ce mai despic firul în patru!?
De ce sunt sceptic, când totul este lămurit
De ce mă mai mir că cerul este albastru.
Precis în detalii m-am născut
Și-n detalii probabil am să mor
Totul mi se pare contrafăcut
De aceea întrebările mele dor.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Contururi și profile

Tot schițând contururi și profile
Începe timpul să mă înșele,
Estopându-mi strălucirile
Îmi răscolește-n jar cuvintele.
Și poate nici acuma nu era nimic
De nu intra în suflet ca să sape
După amintirea și visul tău alchimic
Din suava-ți făptură să se adape.

Recompunându-te din fragmente și crâmpeie
Mi-am reamintit trecutu-ți vaporos
Înnobilat cu chipul tău iubit... femeie
Desăvârșit cu trupul dulce, drăgăstos.
O icoană adorată sub albastrul cerului boltit
Un soare de vară pe cerul străveziu
Ce mă veghea de dimineața până-n asfințit
Reamintindu-mi că te-am iubit, de când mă știu.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe drunuri lungi

Pe drumuri lungi bătătorite
De cei porniți înaintea mea
Pornesc și eu la drum prin colb de stea
Cu sufletul curat cuprins de visele aprinse.
Dorul meu răstoarnă brazde undeva
Prin stepa destinului pustiu, el caută ceva
Probabil sămânța unor clipe neatinse
Rămase undeva ca mostră prin visele-mi ninse.
Și cred că sunt singurul beneficiar
Al unui suflet împovărat de tăceri
Obosit merg pe drumul ce duce spre nicăieri
Nu primesc dar nici nu ofer nimic în dar.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu

Te plămădesc din clipe de tăcere
Și te pândesc ca pe un rar vânat
Vrăjit de tine, fascinat
Te ucid de fiecare dată din plăcere,
Sau să te culeg din cer grămadă
Eu totuși te aștept fără de folos
Ești visul meu dintâi cel mai frumos
Ce mă înoadă și mă deznoadă
Ești o parte din a mea poveste
De aceea iubirea nu ți-o măsor
Pentru că în final tot eu voi ieși biruitor
Și voi putea să spun la toată lumea "Este"!

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Iustinian Gr. Zegreanu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Fani pe Facebook