Poezii de Joan Maragall
Excelsior
Veghează, spirite, veghează,
nu pierde niciodată al tău nord,
fii printre cei ce nu ancorează
în apa liniștită a nici unui port.
Dă roată, roată cu privirea-mprejur,
nu te uita la țărmuri în ruină,
ridică-ți fruntea spre văzduhul pur,
mereu, mereu, în larg, în a mării cortină.
Mereu cu velele întinse
din cer la transparenta mare,
la aste ape necuprinse
cu a lor veșnică mișcare.
Fugi de pământul încremenit,
cu zare îngustă, meschină,
în nobil freamăt, neobosit,
mereu, mereu în larg, în a mării cortină.
[...] Citește tot
poezie de Joan Maragall (1895), traducere de Nicolae Coman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Excelsior
Veghiază, o suflete tare,
Și ținta păstreaz'o în Nord,
În ciuda ispitei ce-apare
În apa cea lină din port.
Întoarce-ți priviera tot sus!
Departe de șesuri domoale.
În aierul liber te-ai pus?
Tot mai adânc taie-ți cale.
Cu pânzele veșnic umflate,
Din cer pân'la marea ce-o tai,
În mijloc de unde mișcate,
Cărarea ta sigur s'o ai.
Să fugi de pământu'nchegat,
De zările strâmte'n hotare:
Spre spațiul nelimitat
Plutește intr'una pe mare.
[...] Citește tot
poezie de Joan Maragall (1895), traducere de Nicolae Iorga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Joan Maragall, adresa este: