Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

John Donne

Poezii de John Donne

Bună dimineța

Mă-ntreb, pe legea-mi, ce făceam – tu, eu –
Când nu ne cunoștem? Neînțărcați,
Sugeam plăceri copilărești, mereu?
Sau sforăiam în peșteri, fermecați?
Așa a fost: scornita desfătare
Și orice frumusețe-ntâmplătoare
Ce am râvnit, ți-a fost prefigurare.

Deci, bună dimineața, inimi treze!
Voi nu vă urmăriți cumva din frică?
E vrednică iubirea să vegheze?
Ea-ndepărtări preface tinda mică.
Noi lumi navigatorii afle-n zare,
Un altul vază-n hărți lumi uimitoare,
Noi stăpâni-vom lumea, o lume fiecare.

În ochi doar chipul celuilalt apare,
Despre curate inimi chipul spune.
Mai mândre emisfere unde-s oare,
Fără de nord și fără soare-apune?

[...] Citește tot

poezie clasică de John Donne
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Donne: Poems Hardcover" de John Donne este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.

Sonetul sfânt #10

Nu fi semeață, moarte, căci nu ești ce se spune,
Chiar dacă mulți te văd stăpână peste'ale lumii sorți;
Acei pe care tu crezi că i'ai îngenuncheat nu's morți,
O, moarte – cum nici pe mine nu mă poți răpune.
Despre clișee – repaos, somn și iarbă verde'n vale –
Numai de bine; noi, cei mai buni, așteptăm sa vină
De la tine semnalul de plecare spre lumină.
Tu'albește oase, iar sufletul să'și vadă de'ale sale.
Ești sorții, neșansei și disperării armă,
Lucrezi cu'otravă, cu război și boală;
Nu'ți mai da aere, căci nu'i nici o scofală!
Vrăjile și macul la fel pot să ne'adoarmă.
Trecuți de somnul morții, mereu noi vom trăi
Si nu va mai fi moarte; moarte, curând tu vei muri.

sonet de John Donne din Sonete sfinte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru cine bat clopotele

Nici un om nu-i un ostrov stingher
și de sine stătător;

fiecare om este o bucățică din continent,
o parte din întregul cel de căpetenie;

dacă marea cu valurile îi smulge un bulgăre,
Europa e împuținată,

cum ar fi orice petic de pământ sau moșia ta,
ori a prietenilor tăi;

cu moartea fiecărui om mă simt mai sărac și mai singur,
pentru că sunt inclus în Omenire;

și de aceea nu trimite pe nimeni și niciodată
să întrebe pentru cine bat clopotele –
pentru tine bat.

poezie clasică de John Donne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Extazul

Acolo unde, ca o pernă-n pat,
Poiana se umfla pentru-a susține
Al purei violete cap plecat,
Unul comoară celuilalt, cu tine
Eram întins. Unite-ntr-un balsam
Curgând din ele, mâinile în pace
Și ochii, împreună, ni-i lăsam
Pe-un fir unic pe care fusu-l toarce,
Acest altoi de mâini era, acum,
Singurul mod al nostru de-a fi una,
Iar chipurile-n ochi, născând ca-n fum,
Unicul mod de a procrea într-una.
Cum Soarta, între două mari oștiri,
Întârzie nesigura izbândă,
(Ieșind din trupuri, pentru convorbiri)
Stăteau a noastre suflete la pândă.
Și-n timp ce ele discutau, noi doi
Zăceam ca niște statui pe morminte;
O zi am stat așa, iar între noi
N-au fluturat, cât a fost zi, cuvinte.

[...] Citește tot

poezie celebră de John Donne din Sunete fundamentale, traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aniversarea

Toate lucrurile trudesc întru propria distrugere,
Dar iubirea noastră nu cunoaște uzura și nici minciuna;
Nu locuiește-n mâine,-n ieri și-îmbracă mereu haine noi.
Deși aleargă mult, nu se depărtează de noi –
Rămâne tânără ca-în ziua dintâi, de azi, dintotdeuna.

poezie clasică de John Donne din Cântece și sonete, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Despre Împărtășanie

El era Cuvântul – care a vorbit;
El a rupt pâinea și a hrănit;
În tot ce-acel Cuvânt a construit
Eu am crezut și m-am împărtășit.

poezie clasică de John Donne din Poeme divine, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Expirare

Tu curmă acest sărut bocit cu pânzele în bernă,
Nu-înăbuși-n abur două suflete de viță-aleasă;
Trimite-ți stafia-n altă parte și-n drumul meu mă lasă,
Lasă-mă să intru-n noaptea care-ncepe ziua cea eternă.

poezie de John Donne din Cântece și sonete, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Hai, prinde o stea căzătoare

Hai, prinde o stea căzătoare,
Du-ți cu mătrăgună copilul în ispită;
Spune-mi anii trecuți unde sunt oare?
Cine-a crăpat pe dracul la copită?

poezie de John Donne din Cântece și sonete, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubitei când merge la culcare

Lasă-mi mâinile să umble, să intre
La dreapta, la stânga, sus și jos, printre –
Pământul meu cel nou cu moliciuni de catifea,
Țara mea de care-s sigur doar când mă aflu-n ea!

poezie de John Donne din Elegii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Puricele

Fii atentă la acest purice... și mai ia aminte
Cât de lipsit de sens este să mă respingi în două, trei cuvinte;
Mai întâi m-a înțepat pe mine,-apoi pe tine,
Acum în acest purice-amândoi suntem unul, vezi bine,
Și nu poate fi vorba de-un păcat, te rog, reține,
Nici de pierderea fecioriei și nici de cine știe ce-altă rușine,
Și, totuși, el, nelogodit, s-a bucurat mai devreme
Decât noi și de mai multe desfătări, pe care le bănuiesc supreme.

Trei vieți într-un singur purice, tu asta să nu uiți,
În care suntem aproape, nu, nu aproape, ci chiar căsătoriți.
În acest purice suntem noi pe pat de nuntă;
Părinții veghează, tu nu-mi cedezi, dar noi deja ne-am contopit,
Atrași unul spre altul prin pompa-acestui purice-eremit.
Deși, vânându-l, l-ai putea ucide – și-ai avea solid temei –
Abține-te, căci fapta ta ar fi un fel de – vrei, nu vrei,
Gest sinucigaș. Ai comite trei păcate, nu un suflet ucigând, ci trei.

Ți-ai împurpura, brutal și crud, insinuos de-încet,
Unghiile într-un sânge-atât de inocent?

[...] Citește tot

poezie de John Donne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de John Donne, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook