Poezii de John Green
Oameni toxici
Oamenii toxici
se atașează
ca niște buturugi
de încheieturile picioarelor tale
și apoi te invită
la o partida de înot
în apele lor otrăvite.
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme
Aș fi dorit ca inima mea
să fi fost o plajă,
astfel ca marea
să-ți fi putut șterge
urmele
lăsate acolo.
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum
Nu mai putem să ne întoarcem
la cei care am fost cândva nicicum,
nici să ne dezvățăm de adevărurile
pe care inimile noastre le cunosc acum.
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar eu atunci...
Voi afla oare vreodată
cărui loc aparțin?
Sau acesta ține de mitologie
și de eluziv,
aidoma Atlantidei?
Îmi va fi dat într-o zi
să o întâlnesc pe ea?
O femeie cu ochii
asemeni unor hărți,
care mă va conduce
într-o inimă
care simte
cu o stranie familiaritate;
iar eu atunci voi ști
că am ajuns acasă
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate că există ceva...
Poate că există ceva
de care ți-e teamă să vorbești,
sau o persoană pe care ți-e teamă
să-o iubești,
sau un loc
unde ți-e teamă să mergi.
Și asta o să te doară. O să te doară
pentru că asta contează.
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de John Green, adresa este: