Poezii de Liza Popa Diupon
Podul zilei... între două păci
Cer zorilor, când se-mbrățișează-n cuib,
să-mi cânte fericirea bucuriilor din vise
și-i mulțumesc amurgului pe calul roib,
pentru șopârlele cu ''pinteni aurii'' ucise.
Cer zorilor, când freamătă prin labirinturi,
să-ngroape cu lumină cazmaua insomniei
și-i mulțumesc amurgului sfidat de vânturi
pentru argintul smuls... din pleata vicleniei.
Cer zorilor, când se aștern pe fruntea beznei,
să-i susure domol, pe ochi, descântecul iubirii
și-i mulțumesc amurgului în șemineul vinei
pentru frenezia scânteii din cenușa amintirii.
Cer zorilor, când tainic se-oglindesc în verde,
să-mi picure în suflet crudul firului de iarbă
și-i mulțumesc amurgului cu flacăra ce arde
pentru ''fitilul'' candelei aprins în noaptea albă.
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecții...
- Reflecția credinței în veci va lumina.
Cu nesfârșita milă, clădit-am a ta fire,
Păstrează-i focul viu, ce poate alina,
În vasele de lut am poruncit Iubire!
Ecoul Paraclisului te-nvăluie blajin...
Pe trepte simți piosul foc al rugăciunii,
Când urci în amintiriea gândului divin,
Înte Pământ și Cer există scara Lumii.
Zâmbindu-i rațiunii cu ochi de diamant,
Sufletul strigă trist cu glasul de vioară,
Lumina pentru Cer așteaptă-un legământ,
Speranța se alină-n privirea de fecioară.
Se unduiește-n ploaia căzută pe pamânt,
O liniște din chin, ce-apasă cu asprime,
Scânteile reflectă durerea din frământ,
Feeric se descântă cuvintele în rime.
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solomnia... Vântul solar... Eterna Sfânta Vineri...
Sublimă, născută dîn explozia solară,
Agil călătorește plasma spre pământ
Și-n zborul secular vântu-i declară
Pe undele serafice eternul legământ.
În pletele de foc se frige atmosfera,
Fotonii luxurioși devin actori solari,
Frisoane colorate înnoadă legătura
Pe fruntea obosită a munților polari.
Și inima uimită anunță un spectacol:
''Valsează-n patimi aurora boreală!''
Incognito devine dragostea miracol,
Izvorul minții susură plăcerea ireală.
Femeie, Lumină și Căldură, Solomia!
Ești amalgamul unui neam de regi,
În tine curg izvoarele din Lombardia,
Din Pomul Dăruirii Cugetul culegi.
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul armoniei... Luminile cugetului și melodia inimii...
Portocaliul, roșul, galbenul... recită... cu vocea verdelui, albastrului, indigo...
și mângâindu-mă cu violetul celor șapte note... eu simt că liniștea e fericită...
Ridică-mă mai sus, Iubire,
unde sublim ne plânge veșnicia,
unde izvorul susură cu perle
pe palma melodiei din privire,
unde-și visează lumea tăinicia
ascunsă-n grote să nu urle
și-mbrățișat duios de mulțumire
amarul își bocește haiducia.
Ridică-mă mai sus, Iubire,
să văd lumina muntelui Cyllene,
altarul Maiei pe umerii lui Zeus
în peștera divinizată de trăire...
cu armonia rădăcinilor perene
prin harul mâinilor întinse sus
imit pleiadele Buna Vestire
și ochii verbelor ne scriu catrene...
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delirul luminii... în Panteonul tăcerii
Un foc de-artificii... triumfă în suflet
Aprinde Lumina-n Panteonul Tăcerii
Și vindecă rana durerii din cuget,
Se-nalță Libertas cu sceptrul Iubirii.
Din cuiul Răbdării... absoarbe rugina,
Ridică coloane... din răni Așteptarea,
Prin grotele nopții delirează Lumina
În flacăra stinsă se-aude chemarea.
Diligent să înalțe Panteon Libertății
Pe stâncile minții Virtutea-și dorește
Fundamentul din har supus judecății,
Stingheră în sânge, pasiunea zidește.
Prin gânduri subjugă Lumina viclean
Sentimente aride în false veșmânte
Folosindu-se iarăși de Calul Troian,
Mi-atacă cetatea dorintei din minte.
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doinele sâmbetelor albe
... cântul dalb al clipei are Cer senin și mândru Soare mângâindu-ne ce doare...
Îmi e dor de tine, Soare,
de sărutul ce mă doare,
rău se zbate clipa-n tâmplă
cu o bucurie triplă
cea de ieri, de azi, de măine
ca și aburul din pâine
când felia-și plânge mama
lacrima își lasă coama...
albă-i panglica de doliu
că-i tăiată din lințoliu
în sicriul dorului
cu durerea zborului
ce-l alină-n zori suspinul
vara când îl unge pinul
fumul tânguie-n rășină:
''nu ești, fată, o străină...''
Candela-și bocește mucul
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epifania... Revelația luminii... Delirul umbrelor...
Știi cum te cheamă sufletul cu firea tremurândă
când alăpteaza bocetul durerea din ofrandă?
fierbe-n butoiul cu calvar, dosit în beciul minții,
cioplit din măduva unui stejar... lăsat în voia sorții.
Mândria nu iubește gestul, din lacrima plăpândă
gentilă, soarbe ''mustul'', când este prea flămândă,
o-mbată pofta judecății... deliră umbrele... au jar,
născute în puterea nopții prin vene gem avar...
Onoarea iute le absoarbe, cinstind semeț trecutul,
amabil le preface-n unde... să nu le simtă gustul,
încet in ochii rugăminții, mușcă fobia... e în zadar,
docil i-a ros caria dinții, o oaste-n frunte c-un ''serdar''.
Minuțios a fost ales... este perfid și are sânge rece,
pe unde calcă ''calul'' său nici sunetul nu trece...
pe câmpu-ascuns al bătăliei, așa, fără a flămânzi,
pitiți sub coarja bucuriei rodeau coroana zi de zi.
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persefona... Simfonia luminii...
... zborul alb... melodia sufletului... și Soarele din Noi...
Prin luminișul Nysei toamna înfloreau
în leagănul de raze sfioase albăstrele,
îndrăgostite, nimfele, feeric culegeau
mirese-romanițe și tândre gălbenele.
Le admira Demetra, cu licurici pe umăr,
frumosul legănau pe unda de lumină...
sau răzvrătit în umbra unui Neastâmpăr,
păzindu-și Persefona de soarta sa haină.
Se-ndrăgostise Hades, cerând-o de soție,
cu Zeus convenise să nu mai piardă timpul,
când s-a întors acasă, răpusă de hoție,
Demetra-ndurerată a părăsit Olimpul.
S-ă vestejit lumina în nouă zile sumbre,
ruga natura toată fiica să-i întoarcă...
un sâmbure de rodie făcuse printre umbre
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecții... I
Cald luminează stropii mugurul de viață,
Și cheamă disperați tristețea să-l admire,
Crud adormită-n grota inimii-nghețătă
O lacrimă sculptează-un vers cu pătimire.
Feeric se descântă cuvintele în rime,
Scânteile reflectă durerea din frământ,
O liniște din chin, ce-apasă cu asprime,
Se unduiește-n ploaia căzută pe pamânt.
Speranța se alină-n privirea de fecioară,
Lumina pentru Cer așteaptă-un legământ,
Sufletul strigă trist cu glasul de vioară,
Zâmbindu-i rațiunii cu ochi de diamant.
Înte Pământ și Cer există scara Lumii,
Când urci în amintiriea gândului divin,
Pe trepte simți piosul foc al rugăciunii,
Ecoul Paraclisului te-nvăluie blajin...
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sakura... Legenda iubirii
... ce e iubirea?... în liniște a întrebat fecioara... tăcut, copacu- a înflorit...
Răvășitor planează în văzduh pe aripi mici de vânt
de parcă-ar fi un tainic duh, în pleata unui cânt,
apoi se-nalță, se coboară, se lamentează, se-nfioară
alură tandră de fecioară cântând la mica sa vioară...
Își unduiește-arcușu-n lacrimi și geme-n el privirea,
pe chiparisul prins în patimi își pune stăpânirea,
duios îi netezește pasul prin verdele din plete,
prin cetine-i admiră glasul sorbind scântei cu sete.
Nectarul gurilor înflăcărate hrănea sublim gândirea,
în melodia lacrimei sărate domol topeau durerea,
se mângâiau cu vorbe calde și le clădeau în minte
din patima dorinței blânde coseau în vis veșminte
Și voluptatea-n ciprul mândru cerea triumful dăruirii,
îi devenise visul tandru, din nopțile iubirii,
însă geloasa-i fire deseori rănea Lumina-n noapte
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Liza Popa Diupon, adresa este:
