Poezii de Lucian Domșa
* * *
Prietenii mei par ciudați
văzuți din exterior
unul are cancer, altul ciroză
celălalt e depresiv, altul face dializă
ne întâlnim în același loc să ne sorbim poveștile
respirăm același aer îmbâcsit de neliniști
povestim despre fotbal, femei, pescuit
istorie, filme, literatură
râdem zgomotos și lumea se uită mirată la noi
fericirea noastră se măsoară-n cuvintele
pe care ni le spunem de-a valma
de cele mai multe ori cafeaua îmbătrânește-n cești,
iar timpul se așază cu noi, la masă...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Mâinile-mi sunt reci
sufletul se hrănește prin tine
tăcerea cântă o melodie fără sfârșit
plângând până vine dimineața
Lasă apa să curgă, femeie
golește pietrele
umple-mi plămânii cu focul iubirii
Într-un labirint de sentimente
se așterne un nou început
prin nuanțele zilelor îndepărtate
învelim ecourile
în mantia somnului de dup-amiază..
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Bărbați și femei
ape tulburi
miros de sentimente arse
Paracetamol și Codeină
confuzie, milă, scârbă
toate inundate de-o vinovăție cețoasă
deasupra iubirii zeului suprem
degetele lui sunt în potirul cu fapte bune
ca să-mpărtășească brazii ce mor
Nici un sunet nu umple camera
ecourile trec dincolo de ziduri
până când se sting în eter
iartă-mi nesăbuința, femeie
ascultă-mi neputința
sunt prea tânăr ca să-mi devin...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Cerul nopții se risipește peste pământ
într-un joc anapoda de culori
valurile răsculate mușcă țărmul iubirii
doar cei morți vor rămâne cu noi
muți, precum reproșurile
Sub pământ se revoltă rădăcinile
în timp ce trăim pe o strună prea subțire
când ea se va rupe
pe aceste meleaguri
va izbucni primăvara...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Brațele tale sunt leagănul meu
părul ți-e locuință divină
vreau să-ți scald iubirea-n ceruri de lumină
briza ta mă-nfioară
te amesteci cu noaptea densă
Fără tine, totul e pustiu
lipsa ta arde ca focul
ochii mi se închid și tot ce văd e trupul tău
până când lumina zilei
își răspândește paloarea...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Dumnezeu face dializă
stă la rând, laolaltă cu alți zei, asemenea lui
nu are voie să miște câteva ore
nu mai are când să se plângă
că nu-i mai ajunge timpul
Dumnezeu face dializă
îi e interzis să-i fie foame, sete
acum e doar o bucată inertă de carne
peste care el însuși, cândva
a suflat viață simplă, de om
Dumnezeu face dializă
mâna lui stângă e plină de înțepături
hematoame, umflături și alte însemne
el râde și uneori îl pornesc lacrimile
dar își amintește ce-i spunea tatăl său
despre zeii ce n-au voie să plângă
niciodată...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
În noaptea dinspre tine
cuvintele sunt chei
iar corpul tău
un adorat spațiu al revelațiilor
Curând voi pleca-n neant
unde suspinele
și pașii periculoși nu mai vin
Fața ta
tăinuită-n întuneric
-piatră prețioasă
sărut care arde
silabe ce nu se unesc
Scriu poeme
pentru că am nevoie
de un loc
unde va fi ceea ce nu este
în cealaltă parte
[...] Citește tot
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
În fereastra mea bate-o lumină
când vârful arborelui dă de știre
desfrunzirea
încărunțirea
Doar urletul sfâșie zorile
abia mă zăresc în oglindă
viața a străpuns
o altă noapte a omului
Neîncetat te mușcă gândurile
ca o palpitație ce pune-n mișcare
sângele prea-nghețat
Acum crește întunericul
ce zboară mai sus
decât înălțarea umană
mi-e atât de frig...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Aromele tale
curg în josul tău prin mine, femeie
am creat cuvinte ce-ți hrănesc timpul
sunt zeul gemetelor atât de divine
psihicul altarului tău
cel pe care l-ai lăsat în urmă
Zilele se scurg
însă apusul îmi aparține
ai pictat dragostea prin ochii mei
permițând iubirii
să ne rostească nebunia...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Mi-e silă de ace
sunt sătul de cearșafuri
și tuburi de drenaj
am obosit de fețe pe care nu le cunosc
acum cred că moartea-ncepe ca un vis
plin de râsetul iubitei mele
Azi viața privește c-un ochi nepăsător
scoțându-și pământul de sub unghii
cândva, trupu-mi era util
acum e floarea ce trebuie să ardă
ca pasărea plină de noroi
care vestește apusul prin ploaie...
poezie de Lucian Domșa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Lucian Domșa, adresa este:
