Poezii de Margaret Atwood
Însemnări din trecut
Naufragiată undeva și împotmolită
aici, pe-un balansoar cenușiu-albastru
și după ce m-am deprins oarecum
deosebirilor de presiune
Stau și privesc la
ceea ce-n revărsatul zorilor
căzu în năvod: solii
dintr-un mai aspru tărâm.
Mă legănam în ziua cenușiu-albastră
pe când sub mine
vietățile celor mai adânci genuni
ale oceanului înoată
departe sub însăși amintirea
soarelui și lunii aducătoare de maree:
unele dintr-însele plăpânde, altele
rele cu acele toate-mplătoșate
în pielea aceea blindată al cărui nume
[...] Citește tot
poezie de Margaret Atwood
Adăugat de Dănuț Cepoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Apa
Apa nu opune rezistență.
Apa curge.
Când intri în apă, o simți ca pe o mângâiere.
Apa nu este un zid solid, ea nu-ți va opri înaintarea,
Dar apa se duce întotdeauna acolo unde dorește
Și nimic pe lumea asta n-o poate opri.
Apa are răbdare.
Picăturile de apă descompun pietrele.
Amintește-ți mereu aceste lucruri, copile.
Amintește-ți că tu ești, jumătate, apă.
Dacă nu poți trece peste un obstacol, ocolește-l.
Apa asta face.
poezie de Margaret Atwood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Margaret Atwood, adresa este:
