Mariana Daniela Bidascu

* * *

În drumul tău... o vei întâlni negreşit...
o vei găsi mereu scormonind
cu nesaţ
în negura cărării ei,
după o oază de lumină...
cu fruntea şi palmele in ţărână...
bătând la poarta Cerului...
Ea-şi vărsa cântecul înrourat de durere
în izvoarele adânci ale lumii...
Pe urmele ei cresc flori de dor
cu rădăcini în cer...
Flori de gheaţă... flori de foc...
Cerule, ascultă-i cântecul înăbuşit de lume...
coboară-te peste ea...
când putere n-are să mai strige
şi ca pe-un prunc ce se zbate să vadă lumina
înfăşoar-o în mantia albă a iubirii
Şi naşte-o...
naşte-o din nou...
Încă o moarte să poată primi...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

O pasăre rănită
Bate cu aripa frântă
Aerul rece.
Zbaterea penelor
Îl încălzeşte
Din când în când
Iar
Curentul cald
O poartă pentru scurtă vreme
În plutiri fără ţintă
Deasupra lumii.
Privită de sus
Lumea pare frumoasă
Şi nu i se vede
Capătul.
Privită de jos
Pasărea pare liberă
Şi nu i se vede
Infirmitatea.
Iluzia zborului

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Firimitura unui cuvânt...
Nu costă să visezi,
poate doare.. un pic..
poate doare tare...
dar frumuseţea adesea doare...
asemenea iubirii...
Doare pentru că omul nu e capabil să simtă atât de mult frumos.. atât de mult dor şi atâta iubire
pentru că.. destinul său rar se împlineşte precum voieşte... el încă ispăşeşte... pierzând Cerul.... visele sale se destramă ades
şi, cel mai trist este că.. în lumea in care s. a trezit după cădere... cea mai rară stare este statornicia firii.. a gândului.. a emoţiei.. inspiraţiei.. fericirii.. iubirii...
Iar nestatornicia adesea destramă vise.. in zori..
Şi doare un pic...
Sau mai tare...
Dar cumpărăm altele.. numai că trebuie să mai cerşim o firimitura de timp...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cineva, seamana pe furiş seminte in mine..
Unele de cuvinte.. unele de gânduri.. unele de emoţii..
Toate. s semănate pe ramurile unui măr.. cu rădăcini în inima mea...
Măr, fara şarpe.. Sau...
Apoi seminţele cresc in mine, adapându. se in izvoare de suflet..
După ce sunt semănate,
eu le dau viaţă..
Naşterea insa e mereu provocată
de o atingere, un dor sfâşietor.., o strângere de inimă.. o rasuflare care se frânge cald...
de tristeţea nesfârşită sau
fericirea absolută a unei clipe -extazul absolut...
Ca orice naştere.. are chinurile ei...
mă revars insa în taina, usor si lin...
precum. alunecarea ta in mine...
Dorurile toate. mi sunt şoptite, iar strigătele mute... Doar de tine ştiute...
Te simt ţinându. ma de mana.. şi curgând odată cu ele..
De aceea scrierile mele ar trebui semnate cu numele tau...
De fapt tu m. ai născut pe mine..
creatorul a ce sunt eu.. eşti tu...
Esti săpat în mine..

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Doamne... priveşte-o...
ea e încă o copilă...
Cu tălpile goale
Cu rochia-i lungă şi-nflorată...
de cer şi pădure...
de dor şi de şoapte...
... aleargă peste lume...
peste văi şi ape...
Iar lutu-i însetat caută cu nesaţ cerul,
în oameni...
Se priveşte în oglinda ţărânei...
căutând cu palmele stelele
ca într-un lac...
Cunună ca să-şi facă...
Însă doar Tu îi poţi încununa inima...
din lacrimile-i de iubire...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Să desenezi cu sârg o iluzie...
un dulce miraj...
Să aşezi dorinţa peste dorinţa... vis peste vis...
şi-apoi să-mprăştii totul plângând...
Să alergi pe cel mai impalpabil drum...
ascultând doar palpabilul inimii...
Asta e vie nebunie...
Ameţitoare şi vie desfăşurare
de chemări înăbuşite...
şi totuşi atât de slobode...

Sa te deşiri
ca un ghem arzător către niciunde
şi să te-aduni din nou cu infinitul in tine...
Între real si ireal.. şi totuşi preareal...
Încuind şi descuind fereastra către cel mai mare Adevăr...
cu uimire...
zbori în gol...
Însă pe cea mai sigură şi bătătorită cărare de lumină...
croită de Cineva

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Unde oare să-mi ascund palmele
să nu te mai deseneze în vise?
Cum să alung primul gând şi primul surâs
al dimineţilor mele...
când în el străluceşti tu?
Cum să opresc sufletul
să citească neîncetat poezia ochilor tăi?
Cu ce să-mi umplu inima
să nu te mai încapă pe tine...
să nu te mai bată...?
Cum să-mi port paşii...
încât să nu te mai păşească,
iar aripile să nu te mai zboare..?
Cum să înăbuş oare glasul din mine,
să nu te mai murmure
să nu te mai cânte
să nu te mai strige...
Ce să le spun urechilor mele...
când aud într-una chemarea ta -
ecou al propriei mele chemări...

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ce cantec cânţi, femeie.. prin ruine..
psalmii durerii ţi. i versi, prin vise scotocind..
Păşeşti fara de vină.. în flăcări, apărând porunci
Iar carnea tu ţi. o. ngenunchezi
lângă străini...

Ce cântec cânţi, femeie cu sufletul pe ziduri..
Îl amagesti când plânge şi. i dai doar firimituri..
îl ţii in inchisoare când el cu jale arde
de dorul unei preasfinte mari iubiri..

Deschide larg fereastra, da. i un răgaz să zboare..
E însetat si. l doare, in chingi prea l. ai ţinut..
I. s aripile frânte şi. i încă speriat..
Dar lasă. l să asculte o prea sfânta chemare..
Că mult prea trudnic bate, din aripi..
Prin ruine..

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Joaca. te, Soare, cu mine.. şi împleteşte. mi zorii
in pletele. mi înflorate de dor..
Joaca. te, lumina, cu mine..
şi învaţă. ma sa ma strecor după ziduri care ard..
Joaca. te, frunza, cu mine..
şi. n tremurul inimii mele te ascunde..
când mi. e teama
Joaca. te, norule, cu ochii mei..
si hai să plângem amândoi pe margine de tăcere..
Joaca. te, vântule, cuminte cu mine..
şi poarta. ma peste lume..
in braţe care mă aşteaptă..
Joaca. te, ploaie, cu franjurii rochiei mele..
si deşiră. ma pe cărare..
Aşteptându. l...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am un gând uşor năstruşnic...
cu cât încerc să-l stăpânesc şi să-l ascund mai mult...
toată lumea îl vede strălucind în ochii mei...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!