Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Mihaela Dehel

Poezii de Mihaela Dehel

Dureri...

Usoare neguri cresc dezlantuite
Si arde viu luna-n tarie
Izvoare curg, nelinistea-i pustie
Si-n codru prinde frunza sa se miste.

Ce trist rasuna, Doamne, canturile mele
Trezite din prapastii, de plansetele lor,
Mirosul diabolic al negrelor lalele
Si ecoul amarnic al vorbelor ce dor.

Cu cei din morminte un gand ma cuprinde,
De negrul destin, potop de dureri,
Dorinta de viata cu greu imi aprinde
Speranta firava a vietii-n culori.

E-o zi de toamna, pic de nor,
Dar cat de triste-s toate!

poezie de Mihaela Dehel (28 septembrie 2013)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor...

Mi-e dor de tine, cea de ieri,
Caci iarasi visez anonime
Si-atat de bine si senin
Si sfant e visul langa tine.

Visez ca zambetu-ti divin
Calea morbida-mi lumineaza
O faci floare de regal crin
O dragoste murind, valseaza.

Visez, dar visurile pier
Curand, ca flori de ger-atinse,
Sunt calator, umblu stingher,
Sunt simplu vanator de vise.

poezie de Mihaela Dehel (28 octombrie 2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Si esti aici...

Esti aici, atat de-aproape
Si sufletul se rupe-n mine,
Acum ziua devine noapte,
Si sunt pustie fara tine

Incerc sa ma obijnuiesc,
Dorul de tine nu ma lasa,
Si simt ca aici nebunesc,
Iadul chemandu-ma acasa

Si ma opun din rasputeri
Nu pot sa uit de tine,
As vrea inca vreo doua veri
Dar vara nu mai vine

Si nici tu nu o sa apari
In calea vietii mele
Dat tu vei fi mereu al meu
Ca luna printre stele.

poezie de Mihaela Dehel (mai 2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de tine, tată

Murit-au ochii mei cu tine,
Dincolo de mâine nu am mai văzut
Sorbind ușor din pocaluri venine
Din pământ primesc un ultim salut!

Prin frunze reci doar un fior adie,
O, dor de casă, o, dor de mormânt.
Cu toamna-n suflet, am rămas pustie
Ca frunza uscată plutind spre pământ

Cresc focuri mari de inimi istovite
Spre luna vie de-un sfert lipsită
Roșcate frunze se desprind smerite
E vânt și-orice speranța e pierdută.

poezie de Mihaela Dehel (28 octombrie 2013)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Mihaela Dehel, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Fani pe Facebook