Mihai Savin

Mă strig

mă strig în gânduri
un surplus de absolut
şi-n fuga nedezmeticirii fiind
cosmetizez atingerea nimicului sfios şi răsfrântul
pe sub luna ce-şi calmează propria imitare
în galbenul cerc îmblânzit.
negăsind potecă printre stele
prin florilor nectar fără glas mă strig
şi spre geometrica înflorire îndrum sincopa
ce frunte-mi sprijină.
prin ispita nocturnului substanţă
mă prăbuşesc perfecţiune emoţională
începând a căuta
acordurile cronologic retuşate
de eclipsa pasului tău prea călcat
pe rubin de asfinţire.

indiferent cum aş amuţi în lume seninul,
pretenţie mioritică rămân şi port povara
alergării în zbateri de ie

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acţiune de primăvară

las imaginile tale toate
să mă privească în cros,
până când şi somnul mi-l treci
chiar de trage pleoapă în jos.

victimizează-mă cu intemperiile
acelor nedumerite îmbrăţişări
şi cu vederile scăpate inelar
din irişii în frenetice divulgări.

haide să punem opace gânduri,
în vârfuri imediate de unde roz.
să facem săgeţi lungi de iubit
şi ciudă chinului rece din dos.

să cernem prin sită-trestie
indeciziile noastre subţiri-gri;
pe muchia serii astă dată cadă,
genunchiul în contururi târzii.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că

femeie nu te iubesc din pricină că ai fi frumoasă;
te iubesc pur şi simplu că ai genunchiul rotund
şi că tu eşti de iubit.
că ai pulpă ce mă conduce în ovalele ierbii luxoasă,
că surâsul tău răpeşte oricând
strălucirea la care poate râvni orice înger
de înălţime sau afund.

poate pentru că mi-ai îmbrăţişat gândul
şi ai ştiut să mi-l dansezi pe tâmplă
cum şi pe câmpia frunţii dată-n toamnă.
ştiu, că nici tu nu eşti scutită de moarte,
asta ştiu...
indiferent că porţi înseninări după tine
ori că vremea în noi ţese sensuri cronofage
şi transformăm şoapta roz în negrul urlet.

poate pentru că mi-ai vorbit
despre despărţirile ondulatorii uneori
şi prin braţul tău slăbit de îndrăgostiri

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea izolării

eu străbat replicile tăcerii definitive
şi ordonez bibelouri între axele părerii înlăcrimate.
mut gânduri prin aspiraţii prăfuite,
banal ud viaţa muşcatei de pe noptieră
îngândurat lăsând-o să privească împrejurul
până la refuz.

muchiile şifonierului zac în inepţii grave
de când în patrulaterul izolării
adun amintiri solidificate rând pe rând.
mi-e teamă că primăvara-mi va cere degete afară
pentru transfer de simţuri...
că şansa uitării de înverzire m-ar putea cuprinde
ca o răutăcioasă inspecţie
de când pustiul străzii se înhăită cu viruşii covid19
în răsfrângerea sensului de moarte.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cu ochiul stâng priveam marea,
pământesc cu ochiul drept jalea
şi cu fruntea tăiam grăbit lumina
repede la voi să ajung să vă spun:
"Bună ziua!"

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 martie

femeie azi e ziua când balansezi
peste mine iluzie şi parfum ciobit
de sărutul violet dat ţie să mi-l dansezi
sub cerul de ambre spre noi pornit.

ştiu, ochii tăi demult mă hăituiesc
prin frunze abuz ştiut de servilism
exact când eu tocmai mă pomenesc
cum gândul mă fură iubirii cataclism.

vârful degetelor de-ajunsă pierdere
vor fi pe colierul tău de mele gânduri,
ochii îi aciuez pe clipa ta extindere
şi ne vom lega cu rime eterate cârduri.

de extazele uitării frumos atinşi
hai! trebuie să trecem odaia goală
să ne imaginăm în destine aprinşi
că explorăm o cale lactee ideală.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 martie

femeie, e ziua când tu balansezi-n mine o iluzie,
să-ţi miros parfumul ciobit de sărutul violet
şi vârfurile degetelor variaţiune renumită fie,
să ne încânte întoarcerea-n albastre tonuri duet.

de extaze cuprinşi, de ovală uitare neatinşi,
hai să ne facem că trecem în lung odaia goală...
de la un capăt spre celălalt în zâmbet aprinşi,
amăgindu-ne că trecem o cale lactee ideală.

apoi, într-un dans rotund, noi, cu paşi rotunzi,
ne vom învârti aşa... intacţi, imitând ciclul cosmic...
exaltaţi în clipa obtuză şi-n gesturi mereu afunzi,
culoare şi forme vom azvârli tandrului ochi rombic.

părului tău enervat un cer cade, imun la geamăt
tăria singurătăţii alungare fie dincolo de destin,
din turnul medieval încărunţit desprinde-vom freamăt
şi, pierduţi în coaja trăirii, vom fi o plutire de caolin.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenţa

of,... ce ai de gând?
te rog nu-mi chema însingurarea!
învaţă-ţi palmele cele cu inele
şi cu drumul morţii prin ele
a mă cuprinde necuvânt şi a mă iubi
dintr-o direcţie scutită de moarte,
aleasă cu sublimul ce-şi ţine ochii deschişi.

calcă pe concava nopţii cumva,
lasă-ţi conturul spre mine suavă alunecare
fără să-şi aducă aminte de materie...
navighează-mi gândul cel nou să-ţi fiu altceva
pe lacrima ta dată în raclă de lumină.
ducă-se orice spre un final de toamnă
cu păiajenii iertaţi de ploi şi frig
şi-n confuzul neocărât de nimeni.

nu-mi veni cu faţa trădată de viaţă,
de clipele carnivore sluţită!...
tu ştii, că numai în tradiţia braţului tău

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenţa Anelor

fabulos înfloresc fluturii-n zbor
prin înfloriţii tei exterior clepsidrei
cu necrezul că dioptria senzaţiei
se poate îneca şi se distruge
în strigătul întreg al necazului
şi sub infirma apăsare a unui gând.

raţiuni mereu suspendate de taină
şi îndreptate
spre falsul lunii din liniştita oglinda a bălţii
în care fără anticipări
barza-si priveşte sosia
ea, în piciorul de serviciu nemişcată stând
şi veghind sfioasele nedumeriri ale cerului
coborât pe ritm de cotidian amar.

şi deodată o tresărire deloc evazivă:
" hei, tu, ăla scufundat eşarfei freamăt...
da, tu, ăla, care luneci pe o muchie de melancolie
şi ronţăi mereu îndărătnică filozofie

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo

de curbura glasului tău încercuit
mi se pare că aud turma mugurilor
de primăvară spre fiinţă-mi tropăind.

şi din respect pentru însingurare
îmi răsfir păr spre marele plâns
şi sărut umbrele din faţă contrare.

şi voi striga ca de obicei spre cenuşiu
şi spre cele câteva stări de lună atacate
chiar spre conturul tău alint de târziu.

lângă tine simt o absenţă de moarte
gândul din catedrală mi-l alung,
sărutul ţi-l aştept zală răcorită de dud.

dar acolo iubito, în închipuirea mea
freamătul tău îl găsesc loc îngeresc,
năvălirile toate acolo mi le întregesc.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!