Poezii de Mihai Savin, pagina 3
Cântec în favoarea altuia
prin geamuri de transparent plumb
privesc spre gânduri spălate de ploaie.
ofensivă chemare a nopții-n dulce venire
cu afirmare dată în crengi șiroaie.
turistica lună caută preferințe de odăi
căzute sub melancolii adunate grămezi.
trilul a zdrențuit liniștea sedusă de capelă
din arome se zidesc ziduri ce nu le vezi.
cântă cerul în favoarea altuia acum,
în sublim iar întâlniri cu vechile stele.
răzbătător cântec pe răsaduri de atingeri
tricotat cu timpul în subiecte adormițele.
creșteri de gânduri noi pe cromatul serii
crengi înecate în ruj, degustări de timp.
lângă bocanci se predau amărăciuni
ochiul repatriat-n lacrimi, e un ghimp.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerdacul
gloria cuvintelor trecea
prin fața cerdacului orb
și toate astea se puteau vedea
dintr-o arie muzicală întețită.
păsările de dragul lui mai făceau
un zbor suplimentar prin totala seară.
tu tot alergai prin sentimentele mele
știind că-n capătul lor se cheltuiau nuanțele
de o albastră mirare aduse
datorită unui cer ce te aștepta
cu autentică mână întinsă.
în sublimă așteptare eu așezat
cu-n spectru de intenții albe și păcatul trăirii
ritmul ți-l voiam oprit.
eu, din zbaterea emoțiilor întinse
joc plutind pe lacrimi,
rezonanțele să ți le ofer
invadând maldărul de mistere;
și cu timpul negociind să mi te mai lase puțin,
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciob de epopee
șezut pe o coapsă de alun
locuiam spre seară...
așa șezut pe o coapsă de alun,
eram la un gând de seară
și amurgul tot îmi turna-n pahar
o articulație de roz-violet
și brusc stâlpii au înflorit-n chilimbar
o, și ochii deveniră-mi plângere duet.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colț de idilă
mă dezlăcrimez să pot fugi mai ușor
prin lună după fluturii insomniaci.
spațiilor chiar destul de abordabil sunt,
de când în mână se joacă timpul de-a copilăria.
mă tăvălesc fără scăpare de succes
de-a lungul cuvintelor tale
pe palete de întrebări neajunse de sens.
curaj nedoborât acum pot fi
găsindu-te în buza deschisă visului meu
pe un petic uitat de moarte.
candela se dezaripează -
constelații de zulufi pe cearșaf
ultimul gând zburdă prin foșnet de porțelan,
pe un drum ce nu știe să aibă capăt.
sărutul îl dau jos dintr-o batistă ascuns
și cu sferele din vârf de degete
îți tulbur celulele toate.
o poftă zburdă prin ochii tăi aproape închiși neteferi
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credeam
credeam că-s venit așa într-o doară,
doar să deschid fereastra spre viață,
de sub ocupația cerului ochiul să mi-l sustrag
și să-i dau voie să fugă
sferic în aceeași formă mereu de când se știe.
nu întruna să văd un soare
târât pe insuccese imediate și cancanuri,
plânse de un plâns bifurcat de viitor.
sau că eu repetat retras într-un si bemol
de lume trebuie să mă ascund vibrând,
cu mâna întinsă spre necunoașterea
din umbra unui salcâm și-a clipei văzută
pe vârfuri mergând pe tâmplă.
n-am crezut că voi avea asemenea visări
și o așa trezire a vă putea scrie...
dintr-un profund nevertebrat
ori dintr-un hol gol și nepereche,
câte ceva despre gându-mi oval-obtuz
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuget de seară
e o delăsarea a cerului zăpăcit
de emoția de început a unui violet
zbânțuit prin împrejur.
e o posibilă traumă
a ierbii ce urcă în poezii.
acuși fug numai stele pe bălți
și un glas apsidal
născut doar pentru încercuit,
va îngriji foloasele gleznei
lenii dispuse radial.
bubuie însingurarea, vâjâie mireasma
e o hoinăreală de gând neaciuat
ce sigur se va întrerupe
în spița ochiului peregrin
acum el depărtării convingere plecat
pentru a se înfrupta din senin.
mai trebuiesc niște realități date în iubiri acum
niște lustruiri de candori abstracte
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cumplita vreme
e cumplită vreme...
o vreme cu rânduieli ce eliberează dureri
și se ocupă mai mult și mai nefiresc
cu geneza plânsului.
cum să știi până când?
se aud extaziatele mitraliere
cum își încâlcesc ucigătoarele glasuri.
bietele celelalte viețuitoare s-au ascuns
toate parcă urlând pe sub pământ.
învăluiri de monstruoase focuri
așa încât se înfricoșează și spațiile dintre tancuri...
carnagiu deșirat în cale
umbrele le mângâie oglinzile de sânge.
deja cangrene în zidurile blocurilor
ce și-au riscat trupurile apărând
copiii și bătrânii.
obuze în cenușit cântec șuierat
sfârtecă aerul până la miloasa țintă.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-ți rochia albă jos
ți-am auzit pasul gol călcându-mi atenția...
ți-am priceput temerea ce te-a însăilat
de înserarea prea prelinsă-n roz
și libertatea buzelor ajunsă de zor
în desăvârșirea sărutului.
dă-ți rochia albă jos să văd dacă miroși
a magmă spirituală sau a vuit de crin...
tu prescurtează cerul acum
lăsat un răsărit de sărbătoare
în adâncu-ți captiv
de mine încă netulburat.
îmi vreau ritmul gustului ascuns
în exigențele tale rotund mângâietoare
altfel în icoana efemerului am să apar
puțin mai în pantă ușoară,
cu uimirea legănată de gât;
dă-ți rochia albă jos
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tot e toamnă
dacă tot e toamnă,
voi plânge în versiunea pumnului tău mărunt
umplut cu amintiri definitive
și-mi imaginez că tu îți vei prelungi o claviculă anume,
pe care buza mea flămândă de tinerețe
trebuie s-o atingă până ce ea speriată,
s-o trezi între stele.
s-a aflat deja că sunt naufragiatul ochiului tău
așteptând să-mi trimiți din coapsă o emoție,
pe care să mă pot cățăra văzut adevăr
de toate cuvintele ce stau la rând
să-mi survoleze poemele care se întind la viață.
apăsând clanța speranței torturată de obsesiile vechiului,
aproape distruși vom năpădi odaia prin ușa nordică
nevăzuți de luna întomnată,
nici de tabloul atârnat de singurătate...
și învălmășindu-ne sentimentele până la epuizarea ispitelor
ne vom salva atomii lutului nesigur
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De 1 martie
femeie, tu, revarsă-te în buza-mi
țeavă de scurs iubire.
dă-te din calea cerului ce-i nepereche în mărime
și rostogolitor peste capetele noastre încă neretezate.
desfă-ți nasturii curajului...
numai așa ochii-mi tâlhari o să-ți vadă mai bine țesătura intimă.
iar gura mea o să-ți dea peste concava sânului tău anume
pe care va pune răsaduri de săruturi
din toate direcțiile pustii.
hartă de iubire sunt cu haturi
de vânt întins împrejur
și nu înțeleg oricât ar fi gândul tâmplei suit
prin ce vârtej ai să-mi pătrunzi în adânc.
nu mă interesează, fă o ispravă, fă ce știi, fă ceva -
readu fericirea în osul zbuciumat
și netezește-i muchia ce nu-mi dă pace.
dă-mi din ramă jos goblenurile de doruri
ce au sălbăticit după gardul zâmbetului amar
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mihai Savin, adresa este:
