Poezii de Mioara Anastasiu, pagina 14
Rondelul sărutului
Ies aburi din pământul cald
Ca aburii din răsuflare,
Când buzele, în sărutare,
Răsfrânte, se unesc și ard.
Arome vechi de crin și nard,
Iubirea noastră-i o mirare,
Ies aburi din pământul cald,
Ca aburii din răsuflare.
Cad stropi de ploaie cât mai cad,
Îmbrățișează-mă mai tare,
Să uit tristețile amare
Pe care n-am să le mai rabd...
Ies aburi din pământul cald...
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul singurătății
Această încăpere strâmtă
Ce pare a fi viața mea,
Cuprinde numai rime-n ea
Plus visul care mă frământă.
Luna-n haloul ei de sfântă
Cu indulgență oglindea,
Această încăpere strâmtă
Ce pare a fi viața mea.
Singurătatea ne-ntreruptă
Îmi e decor, îmi e perdea
De ploaie, ca-ntr-o zi de nuntă
Din care mirele lipsea.
Această încăpere strâmtă...
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul tăcerii
Tăcerile sunt gânduri nerostite,
Peste îmbrățișări cad umbre reci,
Ecou în urma ta pe unde treci,
Urme de dezmierdări nedovedite.
Trecutul imuabil îți permite
Pe tine însuți să te lași să pleci
Tăcerile sunt gânduri nerostite,
Peste îmbrățișări cad umbre reci.
Singurătății mele neclintite
Îi sărut ochii obosiți și deci
După atâta vreme pot admite
Că nu ne vom mai despărți în veci.
Tăcerile sunt gânduri nerostite.
rondel de Mioara Anastasiu din Parfum patetic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul tăcerii
Tăcerile sunt gânduri nerostite,
Peste îmbrățișări cad umbre reci,
Ecou în urma ta pe unde treci,
Urme de dezmierdări nedovedite.
Trecutul imuabil îți permite
Pe tine însuți să te lași să pleci,
Tăcerile sunt gânduri nerostite,
Peste îmbrățișări cad umbre reci.
Singurătății mele neclintite
Îi sărut ochii obosiți și deci,
După atâta vreme pot admite
Că nu ne vom mai despărți în veci.
Tăcerile sunt gânduri nerostite.
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul visării
Supusă sunt cruntei dureri de tot,
Dar nu o simt ca pe o renunțare,
Când las săgeata ei să mă doboare,
Măcar un vers de m-ar lăsa să scot.
Visarea e aleanul meu, socot,
Și nu cer vieții altă îndurare,
Supusă sunt cruntei dureri de tot,
Dar nu o simt ca pe o renunțare.
Sunt aripi care mi-au crescut și pot
Să zbor, deși întregul trup mă doare
Poetul are drept de sacerdot
Și este singurul care îl are...
Supusă sunt durerilor de tot.
poezie de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu te temi
Să nu te temi de mine niciodată
Și nici să nu alegi de pe tipsie
Doar ce-ți ia ochiul și îți pare ție
Că strălucește. Ia tipsia toată!
Oricât ne va fi viața de ciudată,
Rămână ce-ar fi trebuit să fie,
Să nu te temi de mine niciodată
Și nici să nu alegi de pe tipsie.
Să lași iubirea-floare încrustată
În sânge, ca un strop de apă vie,
Când scrie stă cu fruntea aplecată
Peste un vers înlăcrimat de elegie?
Să nu te temi de mine niciodată!
poezie de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu ucidem
Plutește-n noi mireasmă de iubire,
Eu cred că-i floarea care s-a deschis,
Deși o vreme a rămas doar vis,
Acum, ajunsă este la-mplinire.
Cuvinte am trimis să-ți dea de știre
Și-n schimb cuvinte bune mi-ai trimis,
Plutește-n noi mireasmă de iubire,
Eu cred că-i floarea care s-a deschis.
Frumoasă și curată izbăvire
A fost momentu-n care am decis
Acestei flori s-aducem prețuire,
Să n-o ucidem, cum am mai ucis...
Plutește-n noi mireasmă de iubire.
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărbătoriți de flori
Cer ăstei primăveri despăgubire
Mireasma laurilor înfloriți,
Iubitul meu cu nume de iubire,
Să ne lăsăm de flori sărbătoriți!
O pasăre cu solzii de aramă
A luat singurătatea mea în plisc,
Smulsă din propria-mi idiogramă,
Purtând-o peste munți, sus, pe un pisc.
Eu am trăit, în palma ta, cuminte,
Pecetea unei litere de foc,
Până și carnea ta astăzi consimte
Că-ți sunt sentință și îți sunt soroc!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimb
O crenguță de cais,
M-a trezit în zori din vis
Și, deși-mi bătea în geam,
Vă spun sincer, n-o știam.
Mai deunăzi, spre seară,
Era doar o creangă goală
Și acum, după cum pare,
Este plină de petale.
Mă apropii s-o privesc,
Are strai împărătesc
Și de jur în jur e plină,
De bobițe de lumină.
Într-o altă zi i-am zis:
"N-ai vrea floare de cais,
Să-ți dau eu rochița mea
Și tu să mi-o dai pe-a ta"?
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfori de tei
Mai și-o lacrimă de-o fi,
Să mai cadă în ascuns,
Ochiul meu de dor străpuns
Roua inimii jertfi.
Ar mai fi și-o rană rea,
Când m-am prăvălit din stei,
Dar, din brațe, sfori de tei
Dragostea îmi întindea.
Fă-mi iubire cuib ferit
Cât mai suntem pe pământ,
Căci dincolo de mormânt
Nu-i mai cuib de oferit!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mioara Anastasiu, adresa este: