Poezii de Paul Eluard
Fără supărare
Lacrimi ale ochilor, dureri ale năpăstuiților,
Nenorociri neluate-n seamă și plânset fără de culoare.
Nu vrea nimic, nimic nu cere, deși nu e nepăsător,
Și e mâhnit dacă e liber, mâhnit când e în închisoare.
Amară-i vremea; noaptea e-atât de neagră
Că nu te-înduri să scoți un orb pe stradă
Cei tari se odihnesc; neputincioșii
Stăpâni sunt pe putere.
Lângă-al reginei scaun stă regele-n picioare.
Surâsuri și suspine, blesteme, putrezesc
În gura celor muți, în ochii celor lași.
Nu vă atingeți! Totu-i aprins și totul arde!
Mâinile
Le-aveți făcute pentru buzunare,
Și pentru frunți.
*
[...] Citește tot
poezie celebră de Paul Eluard, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!


Să te iubesc
Nu vreau decât să te iubesc
O furtună umple valea
Un pește râul
Te-am făcut pe măsura singurătății mele
Lumea întreagă să ne ascundem
Zile și nopți să ne înțelegem
Să nu-ți mai citesc în ochi
Decât ceea ce gândesc despre tine
Și de-o lume care să-ți semene
Și zile și nopți rânduite de pleoapele tale.
poezie celebră de Paul Eluard
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nimeni nu mă poate cunoaște
Nimeni nu mă poate cunoaște
mai bine ca tine.
Ochii tăi în care dormim
Amândoi
Au făurit luminilor mele-omenești
O soartă mai bună decât nopților lunii.
Ochii tăi în care călătoresc
Au dat gesturilor făcute de drumuri
Un sens desprins de pământ.
În ochii tăi - cei ce ne-arată
Nesfârșita noastră singurătate
Nu mai sunt ce credeam că sunt.
Nimeni nu te poate cunoaște
Mai bine ca mine.
poezie clasică de Paul Eluard din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu sunt singur
Împovărată
de fructe ușoare pe buze
încununată
de mii de flori felurite
mândră
în brațele soarelui
fericită
de-o pasăre cunoscută
fermecată
de-o picătură de ploaie
mai frumoasă
ca cerul de dimineață
credincioasă
De-o grădină vorbesc
visez
Dar tocmai iubesc.
poezie celebră de Paul Eluard din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


A trece
Tunetul s-a ascuns după mâini spurcate.
Tunetul s-a spânzurat de poarta mare
Focul nebunilor nu mai e bântuit de stafii e un biet foc
Furtuna s-a strecurat în mormântul orașelor
S-a-nconjurat cu fum, s-a-nconjurat cu cenușe
Vântul paralizat strivește chipurile
Lumina a-nghețat casele cele mai frumoase
Lumina a crăpat lemnul pietrele marea
E-o zdreanță rufăria iubirii aurite
Ploaia a răsturnat lumina și florile
Peștii și păsările zac de-a valma-n noroi
Ploaia a străbătut toate căile sângelui
Și a spălat însemnul care-i mână pe oameni.
poezie clasică de Paul Eluard (mai 1940), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!


La primul cuvânt senin
La primul cuvânt senin la primul surâs al cărnii tale
Drumul greoi dispare
Totul începe din nou
Floarea sfioasă floarea fără văzduh a cerului nopții
Mâini încețoșate de stângăcie
Mâini de copil
Ochi ce se-nalță spre fața ta și e zi pe pământ
Cea dintâi tinerețe sfârșită
Doar desfătarea
Vatră-a pământului vatră de miresme și rouă
Fără vârste fără temeiuri și legături
Uitare fără de umbră.
poezie clasică de Paul Eluard din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Un chip
Un chip la ceas de asfințit
un leagăn între veștedele frunze-ale zilei
o mireasmă de ploaie
fără pic de lumină
izvorul undei din adâncul apei
oglinda vie a oglinzii sparte
un chip în ale tăcerii balanțe
o piatră printre alte pietre
printre pâlpâirile ultimelor lumini ale zilei
un chip asemeni tuturor chipurilor pe care le-am visat.
poezie clasică de Paul Eluard
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!


A fi
Fruntea ca un drapel pierdut,
Te târâsc când sunt singur,
Pe străzi reci,
Odăi negre,
Strigând în chinuri.
Nu vreau să le dau drumul
Mâinilor tale clare și complicate
Născute-n oglinda închisă a mâinilor mele
Tot restul e desăvârșit,
Tot restul e și mai de prisos
Decât viata.
Sapă pământul sub umbra ta.
O pânză de apă lângă sâni,
În care să te-neci
Ca o piatră.
poezie clasică de Paul Eluard
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu vreau decât să te iubesc
Nu vreau decât să te iubesc
O furtună-n vale vuiește
Râul se umple de-un pește
Pe-a singurătății mele măsură te-am creat
Lumea toată să ne-ascundem
Zile și nopți
Să ne-nțelegem
Să nu-ți mai citesc în ochi nimic
Decât ce despre tine gândesc
Și de-o lume dup-al tău chip
Și zile și nopți de pleoapele tale rânduite-omenește.
poezie celebră de Paul Eluard, traducere de Vlad Chirinciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Îndrăgostită
Ea stă-n picioare pe pleoapele mele
Și pletele-i în paru-mi se revarsă
Ea are forma mâinilor mele,
Culoarea ochilor mei,
Și-n umbra mea se pierde
Ca piatra în cer.
Ea pururi stă cu ochii treji
Și nu-mi dă pace să mai dorm,
Visele ei în plină zi
Evaporă sorii,
Mă fac să râd, să plâng și să râd
Să spun atâtea când n-am nimic de spus.
poezie clasică de Paul Eluard
Adăugat de angel.demon
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Paul Eluard, adresa este:
