Petr Hruska

Cel care tace

Acesta este el.
Se întâmplă.
Mutism,
aşa numesc învăţaţii
pierderea instantanee a capacităţii de a vorbi.
De la o zi la alta,
braţele i-au căzut, inerte, de-a lungul trupului,
gura i s-a transformat într-o linie dreaptă,
şi de atunci nu a mai scos nici un cuvânt,
nici un suspin
şi nici un oftat.
În loc de zâmbet – asta şi numai în situaţii excepţionale –
un rânjet mut,
un plâns fără lacrimi.
Nu vorbeşte nici măcar în vis.
Îşi trece vremea pe lângă ceilalţi,
îţi sare în ochi
ca o sperietoare sau ca o ameninţare.
Cauza nu este cunoscută.
Doctorii preferă să nu insiste.

[...] Citeşte tot

poezie de Petr Hruska
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!