Robert Burns

Elegie despre Peg Nicholson, iapa popii

Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care parc-avea aripi, nu picioare;
Dar acum pluteşte pe Nith la vale
Şi curând va pluti pe mare.

Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care galopa pe dealuri şi vâlcele;
Dar acum pluteşte-n pe Nith la vale
Fără potcoave şi fără piele.

Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care toată viaţa a dus un popă-n spate;
Dar acum pluteşte-n pe Nith la vale,
Au hrană peştii din Solway pe săturate.

Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Pe care-a călărit-o popa pân' la moarte;
Era trudită şi plină de răni biata gloabă –
Ca şi alte vite din turma popii, jerpelite toate.

poezie de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri scrise pe o bancnotă

Nu faci doi bani, hârtie blestemată!
Cum vii, aşa dispari: debusolată!
Când nu te am, mă lasă şi amanta, cert!
Când nu te am, paharul mi-e uscat deşert!
Îi văd pe cei bătuţi de soartă
Neputincioşi, pe care-i ocoleşti din poartă:
Mai văd şi rânjet crud pe-un chip tiran
Scuipat în faţa unui biet sărman;
Pentru puterea-ţi mare, zadarnic jinduită,
Aş vrea să dau cu ticălosul de pământ:
Când nu te am, mă cred un mic proscris bătut,
S-apuc, încă o dată, pe draga-mi Scoţie s-o sărut.

poezie de Robert Burns (1786), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inscripţie pe o bancnotă

Ah, fire-ai tu, fiţuică ruptă,
Că veşnic duc cu tine luptă!
Îmi fugi din palmă şi ursuză
Îmi smulgi paharul de la buză,
Îmi furi iubirea, mă despoi,
Copiii-mi ţii flămânzi şi goi.
Îi laşi pe gâzi să-şi bată joc
De mine, om fără noroc.
O, cum în pumni i-aş mai lua,
De n-ar fi fost puterea ta,
Pribeag de nu mă alungai,
Să nu-mi mai văd străbunul plai.

poezie de Robert Burns, traducere de Igor Creţu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-aşa o gaşcă de pungaşi în acest neam*

Adio scoţianului renume,
Adio străvechii noastre glorii!
Adio celticelor noastre nume,
Atât de faimoase-n ostăşeşti istorii.
Azi Sark curge vegheat de berze
Către Salway, iar Tweed către ocean,
Marcând hotarul provinciei engleze*...
E-aşa o gaşcă de pungaşi în acest neam!

Ceea ce forţa sau minciuna n-au putut supune
De-a lungul veacurilor de luptă necurmată,
A reuşit acum o mână de mişei răpune
Trădând pentru treizeci de arginţi răsplată.
N-am căzut loviţi de-oţelul englezesc în ţeastă,
Apăraţi fiind de valorile în care noi credeam,
Dar aurul englezesc a fost otrava noastră...
E-aşa o gaşcă de pungaşi în acest neam!

O, decât să fi văzut, cum am văzut,
Trădarea, vânzarea aceea care s-a comis,

[...] Citeşte tot

poezie de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri scrise pe o bancnotă

Îţi urăsc puterea, foaie de hârtie-înnărăvită-n rele!
Sursă a necazurilor şi-a amărăciunii mele!
În lipsa ta, iubita m-a abandonat de-a dreptu-n drum
În lipsa ta, paharul meu e gol acum!

Văd peste tot opiii obidei, însetaţi, nicicând sătui,
Loviţi de blestemul restricţiilor pe care le impui:
Am mai văzut şi zâmbetul opresorului, plin de cruzime,
Printre nefericitele victime-ale exploatării lui, o mulţime.

Împotriva puterii tale revoltele mele-n van au fost şi sunt
Nu reuşesc nicidecum să dobor duşmanul la pământ:
În lipsa ta, părăsesc aceste ţărmuri pe care le iubesc atâta, iată!
Şi, poate, nu voi mai revedea Scoţia mea dragă niciodată!

poezie de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Improvizaţii – o şedinţă a Curţii Supreme de Justiţie

LORDUL AVOCAT

Strângând foile acidului discurs în mână,
A tot somat, lansând fel de fel de-aluzii,
Până când a găsit, cu declamatoare râvnă,
Argumentul, un citat ţinând loc de concluzii:
L-a găbjit, l-a mirosit şi l-a-nfipt, nene,-n faţa ta,
Cu aerul că n-o face să tragă pe sfoară blegii;
Iar tot ce bunul lui simţ deloc nu percepea,
A bălmajit, nene, recitând din cartea legii.

MR. ERSKINE

Harry a-ncremenit de groază, se-nţelege,
Şi-atunci a ridicat mâna luând cuvântul;
Decanul grijuliu chiar părea a înţelege,
Că din altă parte-ar fi trebuit să bată vântul:

[...] Citeşte tot

poezie de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui prieten

E-un nume aici, nimic nu-ţi spune,
Străine, faima trece-n lume!
Dar focul lui nestins trăieşte,
Nici frigul Morţii nu-l răceşte.

epitaf de Robert Burns (1786)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sărut [Ae fond kiss]

Un sărut la despărţire;
Rămas bun, a mea iubire!
Vărs acum lacrimi amare,
Cu suspin îţi dau valoare.
Soarta cine-o terfeleşte
Când o stea îl părăseşte?
Eu, căci nu mai simt lumina;
Bezna-i neagră, bat-o vina.

Nu-mi blamez acest capriciu,
A mea Nancy e un viciu;
Mi-a plăcut la nebunie;
Voi iubi-o pe vecie.
Dacă n-aş fi îndrăgit-o,
Dacă nu aş fi iubit-o,
De n-am fi plecat departe –
N-am fi două inimi moarte.

Rămas bun, tu cea frumoasă!
Rămas bun, fată duioasă!

[...] Citeşte tot

poezie de Robert Burns, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!