Poezii de Ronald A. Hopwood
Ca pe vremuri (extras)
E-o mare necunoscută dincolo de soare-apune și-o semeață flotă
Naviga pe-acele ape azi luptele-i sunt amintite-n câte scurtă notă.
Goelete, galioane, brigantine și șalupe cu fel de fel de greemente,
Fregate, nave cu tunuri pe trei punți și pânze albe, confiente,
Dormeau acolo și visau... când, brusc, velele li s-au umflat sus
Pe catarg, deoarece Briza amintea de marinari cum astăzi nu-s
Și-o mie de voci pătimașe lansau chemări pe apele singurătății:
"Veniți, ei v-așteaptă, ca pe vremuri, pe drumul mării și-al libertății!"
Și Briza călătoare susura-ncet, ispititor: "Ca pe vremuri,
În gerurile Nordului, unde norii negri și-au tot stors și stors
Fulgii, iar ei au așteptat, oh, așteptarea! Ca pe vremuri,
Puternici și răbdători, de la Pentlants la estuarul Forth.
Cețurile vinete orbeau ochii, nu se vedeau promontoriile,
Se prăvăleau furtuni sălbatice, zilele se-apropiau tot mai haine,
Dar ei le luau în piept nepăsători ca pe vremuri,
Și știu că întotdeauna se gândeau la tine."
Era pe-ocean o fregată cu vele întinse, în grăbit marșrut,
Vorbea răstit, ca toate fregatele care n-au timp de pierdut:
[...] Citește tot
poezie de Ronald A. Hopwood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnale de bord
Jurnale de bord pentru foc indiferent de vârsta lor și de conținut,
Pune-le-n sobă,-n loc de lemn; acum nu mai sunt bune de nimic,
Zac prin șantiere de fier vechi, zilele lor de glorie-au trecut;
Tu cunoști acest sentiment, retras azi la țărm, departe de Atlantic;
Ți-ai răscumpărat micuța ta fermă și-ai spus adio mării?
Pretinzi că nici nu-ți pasă, c-ai uitat de ruliu și de tangaj?
Trage perdelele, omule, și-adu un braț de lemne-n pragul înserării,
Aruncă deasupra jurnalele de bord și dă-le foc dacă ai curaj!
Jurnale de bord pentru foc auzi-le cum sporovoiesc,
Șoșoteli, șoșoteli în toate limbile din această lume,
Întâmplări de pe șapte mări, scrise-n grabă sau la pas, firesc,
Toate navele pe care le-ai iubit te strigă-acum pe nume;
Verificarea amarării mărfii trudnica ta de zi cu zi corvadă,
Dragarea ancorei pe care credeai c-ai fundarisit-o-ntr-un loc sigur,
Toate-aceste lucruri vin sub arcul curcubeului să te revadă;
Ele știu că nu-i sănătos să stai pe mal clocind de unul singur.
Jurnale de bord pentru foc vorbărețe, pline de temperament,
Vânturile Urlătoare te-au chemat la sud de St Paul
[...] Citește tot
poezie de Ronald A. Hopwood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legile Marinei Militare
Acum, iată, acestea-s Legile Marinei Militare,
Nescrise, multe și folositoare;
Cel înțelept va ține cont de ele
În toate voiajele lui pe mare;
*Nimic nu-i scapă distrugătorului,
Nici legii care vântură mereu pleava,
Pentru că forța navei e Serviciul,
Iar puterea Serviciului, nava.
*Aveți grijă ce spuneți despre Comandanții voștri,
Fie că vorbiți cu glas tare sau în șoapte moi,
Ca nu cumva vreo pasăre să plimbe vorba,
Iar aceasta să se-ntoarcă, jungher, la voi.
Dacă muncești de dimineața până seara
Și pentru toată truda un reproș e stimulul,
Este-n regulă ca tunul să fie smerit,
Orice armă trebuie să-și domine reculul.
[...] Citește tot
poezie de Ronald A. Hopwood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Ronald A. Hopwood, adresa este:
