Poezii de Silvia Stan
Fii
Fii poemul meu în zilele fără duminici,
Când cerul își apleacă fruntea peste ape
să înece vocea gândului din pașii cinici
Plecați s-alunge sunetele dintre clape.
Fii dimineața mea tăcută-n surâs înflorit,
Sentința buzelor din țipătul atingerii,
Veșmântul trupului în tine veșnic ctitorit
Atunci când sufletul pogoară-n sine îngerii.
Fii ploaia serii între fiorii condeiului,
Litera ce-mi crește muguri acolo-n adânc,
Privirea care aprinde floarea teiului,
S-o las prizonieră timpului, pe care-l plâng
poezie de Silvia Stan (22 aprilie 2019)
Adăugat de Silvia Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Silvia Stan, adresa este: