Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Stanley Jasspon Kunitz

Poezii de Stanley Jasspon Kunitz

Straturi

Am parcurs multe vieți,
unele fiind ale mele –
și nu mai sunt cine am fost,
deși câteva principii ale stării de fi
au rămas aceleași, iar eu încă mai lupt
să nu mă rătăcesc.

Când privesc înapoi,
căci sunt osândit să privesc,
pentru a strânge puterea
necesară continuării călătoriei,
văd reperele înșirându-se
în apusul orizontului
și focuri mocnite urmând drumul
de-a lungul taberelor de campare
peste care îngerii gunoaielor
dau rotocoale bătând greoi din aripi.

Oh, eu însumi am întemeiat o famile
din sentimentele mele cele mai profunde,

[...] Citește tot

poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O veche melodie candrie

Numele meu este Solomon Levi,
deșertu-mi este casă și avut,
sânii mamei mele aveau țepi,
iar tată n-am avut.
Nisipul îmi șoptește: Stai separat de lume!
Iar pietrele mă-învață: Solomon, fii tare!
Dansez, vesel că, iată, supraviețuiesc
la margine de drum privind în zare.

poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Barca

Când barca i-a fost smulsă
de lângă cheu de valuri
mai întâi a încercat
printre țipetele pescărușilor,
prin valurile de ceață,
să facă semne, fluturând mâna, celor dragi de pe mal,
dar fețele lor deja nu se mai vedeau.
Prea obosit pentru a decide
dacă-ar trebui să se-arunce-n apă sau să strige,
cumva mântuit si eliberat
de orice povară, de-acele motto-uri
ștampilate pe cartea lui de vizită:
conștiință, ambiție și, mai ales,
de acea grijă permanentă pentru alții.
Era acum mulțumit să stea așa,
culcat printre umbrele familiei
în căușul concav al bărcii,
împins de furtună,
într-o derivă fără de sfârșit.
Pace! Pace!

[...] Citește tot

poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atinge-mă

Vara e târzie, inima mea.
Cuvinte ivite din aer
acum patruzeci de ani,
când eram îndrăgostit nebunește
și aproape sfâșiat în două,
cad ca niște frunze
în această noapte cu ploaie și vânt.
Inima mea este cea care mai întârzie,
cântecul meu a cărui melodie nu se mai aude.
Ieșit după amiază din casă,
trecând agale prin grădină,
sub cerul gri, de oțel,
am îngenunchiat lângă greierii care cântau
în apropiere ca și cum
ar fi-încercat să țâșnească afară din carcasa lor.
Și, copil din nou,
mă miram că se-aude-atât de limpede
acea muzică îndrăzneață, ieșind
dintr-o mașină atât de minusculă.
Ce o face pe mașină să funcționeze?

[...] Citește tot

poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cearta

Cuvântul pe care l-am spus la mânie
cântărește mai puțin decât o semincioară de pătrunjel,
dar prin el trece drumul
care mă va duce-n mormânt –
acel teren cumpărat și plătit
pe sărătura unui deal din Truro,
acolo unde pinii pitici
ignoră golful.

La jumătatea vieții sunt aproape mort,
departe de propria-mi natură,
părăsit de dragostea mea sălbatică pentru viață.

Dacă aș putea plânge, aș plânge,
dar sunt prea bătrân pentru a mai fi
copilul cuiva.

Liebchen,
cu cine trebuie să mă cert,
exceptând în freamătul iubirii

[...] Citește tot

poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Portretul

Mama nu l-a iertat niciodată pe tata
pentru faptul că s-a sinucis,
mai ales în momentul acela îngrozitor când nu trebuia –
și că a făcut-o într-un spațiu public,
în primăvara când eu trebuia să mă nasc.

I-a îngropat numele
într-un sertar secret al ființei ei
și nu i-a mai dat voie să existe,
deși eu îl mai auzeam uneori bocănind.

Când am coborât de la mansardă
în mână cu portretul pastelat
al acelui străin cu buze pline
și cu mustață de muschetar,
cu ochi castanii și adânci,
ea l-a rupt bucățele
fără să-mi spună o singură vorbă
și m-a plesnit cu toată puterea.

[...] Citește tot

poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ruta șase

Orașul mă apasă.
Inima-mi suferă, gâtul e înțepenit,
sunt exasperat. De aceea
am trântit ușa,
de aceea îți spun în clipa asta:
în fiecare familie
există loc și pentru un translator.
Hai, draga mea, să urcăm în mașină
și să plecăm direct spre Cape,
acolo unde cocoșul cântă pe coama casei noastre,
vestind vreme frumoasă,
unde grădina ne așteaptă
pentru a izbucni în floare.
Iar toate pasiunile care ne-au rămas –
în care mai pâlpâie vechile scântei,
asemeni unor teancuri de scrisori prăfuite
reînviind o viață trecută, a noastr㠖
și care încă ne uimesc cu febra lor
pot fi-încărcate în spate,
laolaltă cu piramidele de bagaje

[...] Citește tot

poezie de Stanley Jasspon Kunitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Stanley Jasspon Kunitz, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook